PNRR transformă pensiile într-o bombă economică și politică pentru România și Guvern

A apărut săptămâna trecută o listă cu obiectivele și reformele asumate de Guvernul României pentru a primi bani de la Uniunea Europeană în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.

Documentul e relativ scurt și neașteptat de vag (pentru cei curioși las sursa aici). Chiar și așa însă îmi pare destul de clar noua listă de reforme va deveni o piatră de moară destul de grea pentru România și actualul Guvern.

De ce s-au băgat cei de la PNL și USR în chestia asta? Păi pot să dau cu presupul și eu:

• E posibil ca situația finanțelor publice românești e mai gravă decât lasă guvernul să se înțeleagă iar acești bani sunt similar cu o tranșă de împrumut de la FMI.
• Poate au considerat că ăștia sunt bani mai ușor de luat și cu mai puține constrângeri față de fondurile europene.
• Sau câte ceva din amândouă motive.

Ce reforme și-a asumat Guvernul? Păi documentul vorbește despre:

• Pensii
• Politică fiscală
• Companii de stat
• Salarizare a bugetarilor
• Administrație publică
• Justiție
• Bancă de investiții
• Transport și politică verde
• Energie verde
• Altele

Spuneam că lista e scurtă și vagă. Puteți să citiți singuri documentul sau să vă uitați sau pe lista făcută de Hotnews.

Am să fac și eu un rezumat al principalelor reforme asumate iar azi vreau să vă vorbesc despre primul punct de mai sus: Pensiile.

Ce propune Guvernul PNL-USR

Ce propune Guvernul? Păi să vedem:

Expenditure with pensions is kept at similar levels – no adhoc increase in pensions in the short- to medium-term are longer envisaged
Increased equity adequacy for minimum pension recipients through targeted pension increases to allow them to go
above the poverty line
A new system based on a stable pension benefit formula and an automatic indexation of pensions are introduced, while the correction index is eliminated

Se dorește așadar trecerea către creșteri ale pensiilor prin indexare cu inflația, cu excepția acelor pensii care sunt sub nivelul de sărăcie.

Probabil vă gândiți că sunt puține pensiile de genul ăsta, nu? Că dar tot auzim de pensii mărite tot timpul, nu? Mmm…nu chiar. Iată ce spune chiar doamna Turcam, actual Ministru al Muncii:

“În România pensiile sunt foarte mici, salariul minim este foarte mic şi, în general, nivelul sărăciei este unul îngrijorător. Şi vă dau şi câteva cifre: avem peste 900.000 de pensionari plătiţi cu pensia minimă socială;avem, de asemenea, 5 milioane de pensionari din sistemul public de pensii cu o pensie medie de 1.500 de lei şi avem 2,7 milioane de pensionari cu pensie până în pensia medie. Deci sistemul de pensii este unul care nu le permite milioanelor de pensionari cu nivelurile menţionate de pensii să trăiască într-un mod decent”, a declarat Raluca Turcan vineri, la Râmnicu Vâlcea. (sursă)

Haideți să facem un rezumat al declarației:

• 0,9 milioane pensionari plătiți cu pensia minimă socială – ei nu vor avea pensia înghețată.
• 5 milioane de pensionari cu o pensie medie de 1.500 lei
• 2,7 milioane de pensionari cu pensie mai mică decât valoarea medie.

Sunt două lucruri șocante la declarația de mai sus:

1. Cât de mici sunt pensiile majorității pensionarilor
2. Că oamenii de la Digi24 care au preluat declarația nu s-au deranjat să vadă dacă acele cifre au sens.

În realitate erau 5,128 milioane de pensionari iar pensia medie era de 1.500 RON conform INS în 2020.

Vreo 2,7 milioane au pensia sub valoarea medie de 1.500 de lei.

Acum haideți să înțelegem ce și-a asumat Guvernul:

• Vor crește pensiile de acum încolo ceva mai mult pentru cei 0,9 milioane de oameni.
• Restul de 4,3 milioane de pensionari vor beneficia de creșteri raportate la inflație și cam atât.

Așadar cei 2,7 milioane de oameni cu pensii sub 1.500 RON vor trebui să continue să trăiască cu cât pot, dar se pot consola cu ideea că le va crește pensie cu 2% – 3% pe an.

Dar doamna Turcan este îngrijorată și știe că oamenii aceia trăiesc în sărăcie. Ce face în calitate de ministru de resort? Nimic! Clasicul ”thoughts and prayers” al americanilor, adică un fel de ”urmăresc cu atenție și îngrijorare”.

Pensii speciale

Dar scrie oare ceva în PNRR despre tăierea pensiilor speciale? Că doar PNL și USR au marșat în campania electorală fix pe treaba asta. Păi cică:

Special pensions are streamlined to the degree allowed by the Constitution

Adică vor face și ei ce îi lasă Constituția. În alte cuvinte: pensiile speciale rămân speciale. Oricum, nu există apetit pentru a face ceva în privința acestor pensii. Iată ce zice de pildă dl. Stelian Ion de la Ministerul Justiției:

Ştim foarte bine, au fost încercări de-a lungul timpului, am tras semnale de alarmă de-a lungul timpului să nu se creeze această iluzie în spaţiul public şi să nu se hrănească acest discurs că aceste pensii pot fi eliminate în totalitate. Aceste pensii de serviciu sunt protejate de Constituţie şi de deciziile Curţii Constituţionale”, a declarat Stelian Ion, la Ministerul Muncii. (sursă)

Am râs când am citit declarația aia venind de la un om din USR care și-a făcut campanie electorală pe tăierea pensiilor speciale, care a depus proiect de impozitare cu 90% a lor, postări pe Facebook. Au râs de ”statul paralel” al lui Dragnea, dar cei din USR au inventat la rândul lor o realitate alternativă din ce îmi dau seama.

Aceeași situație și la PNL unde s-a spus răspicat că anumite categorii (ex militarii) nu își vor pierde pensiile speciale.

Așadar rămâne cum am stabilit:

• pensiile speciale rămân pe loc sub Guvernul PNL-USR, cum au rămas și sub cel PSD.
• pensiile mici vor fi în continuare mici. În tot timpul ăsta doamna Turcan va continua să plângă de milă pensionarilor.

Ca fapt divers: nu spun că pensiile speciale sunt bune sau rele, pot găsi argumente pro și contra pentru ele. Nu aș vrea să văd un militar care a fost în Afganistan și care poate omorî un om doar cu mâinile făcând foamea, dar nici nu pot să înțeleg cum poate o persoană să iasă la pensie din Poliție la 42 de ani cu pensie de 13.000 RON. Și apoi să fie angajată la partidul / coaliția care promite tăierea pensiilor. Plus pensii de 20.000 RON pe lună, serios, cât au avut salarii oamenii ăștia ca să aibă pensie de 20.000 RON / lună?

Și tot ca fapt divers, nu suntem singurii cu pensii speciale din UE, mai sunt și alții care cheltuie chiar mai mult decât noi. Diferența e că ei și strâng mai mulți bani la buget.

Când și cum ies românii la pensie?

Revenind însă la PNRR, iată câteva alte chestii interesante:

New fiscal incentives to extend the working life beyond the normal retirement age are introduced
Early exit pathways to retirement are eliminated
Retirement age linked with the gains in life expectancy for both men and women by 2035 the latest

Măsurile astea trei au ca scop evitarea ieșirii oamenilor din sistem prea devreme. Altfel spus: vârsta medie la care se va ieși la pensie va crește în baza măsurilor astea.

Teoretic astfel de măsuri sunt binevenite. Practic aveți mai sus un exemplu de ieșire din sistem la 42 de ani cu o pensie imensă. Punctul 2 fix la cazurile alea trebuie să se refere. O va face? Va lua Guvernul astfel de măsuri? Sunt sceptic și mă aștept ca măsurile de mai sus să fie aplicabile populației generale nu și celor de la MAPN, MAI, SRI și altor ”speciali”.

Și apropo de asta, mai e o modalitate prin care România pierde angajați: emigrarea! Ce vedeți mai sus va împinge și mai tare oamenii să caute să emigreze. Nu pentru că în Vest se pot pensiona mai devreme ci pentru că în Vest pot face bani cât să trăiască decent apoi la pensie.

Ce nu înțeleg cei de la PNL și USR e faptul că românii spre deosebire de nemți sau francezi ajung la pensie cu greu. Românul tipic ajunge la pensie bolnav și obosit după 30 – 40 de ani de muncă. Sistemul medical românesc nu îi permite să se trateze cum trebuie așa că românul ignoră cât poate de mult probleme. Odată ajuns la pensie acele probleme nu mai pot fi ignorate. Toți anii grei de muncă din România se văd apoi la pensie.

Un om de 65 de ani ieșit la pensie în România a avut o viață mult mai grea decât unul de aceeași vârstă din UK, Germania sau Franța.

Împingerea vârstei de pensionare nu îi va ajuta pe acești oameni, dimpotrivă, le va face viața un coșmar pentru că pe lângă problemele medicale se vor lupta și cu probleme în a găsi loc de muncă la o vârstă înaintată.

Sunt enorm de mulți oameni care între 55 și 65 de ani nu prea mai reușesc să găsească sau să țină locuri de muncă stabile pentru că angajatorii vor oameni tineri fără probleme de sănătate.
”Daniel, exagerezi, nu sunt chiar așa de rele lucrurile”

Exagerez pe dracu, văd cu ochii mei lucrurile astea în micile orașe ale României, acolo unde generația părinților mei se chinuie și trage cu dinții să ajungă la vârsta de pensionare.

Nimic însă pe tema asta de la Guvern sau de la ”specialiștii” lor.

Pilonul II are nevoie de ajutor

O chestie relativ ciudată în documentul ăsta pe partea de pensii e următoarea:

Improved sustainability for the second pillar by reverting back to some of the earlier provisions, digitising the system and allowing for a more diversified asset allocation to increase investments in the local market

Practic Guvernul vrea să reverseze niște modificări de legislație în privința pensiei Pilon II. Care modificări?

Nu știm, că nu a considerat suficient de important să ne și spună.

Singura la care mă pot gândi eu e creșterea contribuției la Pilonul II, contribuție care a scăzut sub guvernele PSD. Problema e următoarea: PSD a luat măsura asta pentru a acoperi din deficitul sistemului public de pensii. Dacă Guvernul PNL-USR decide să crească acea contribuție către Pilon II fără să crească impozitul atunci va trebuie să mute mai mulți bani de la cotizația de stat. Dar asta va adânci deficitul la fondul de pensii de stat.

Se pot face niște simulări și se poate face o mărire graduală a contribuției la Pilon II, dar nimic spectaculos din ce îmi dau eu seama în următorii câțiva ani.

O altă chestie importantă făcută de PSD și care ar putea fi reversată e structura comisioanelor încasate de administratorii de fonduri de pensii. Sper să nu se întâmple totuși pentru că treaba asta va lua miliarde de lei din bani de pensie ai românilor. Am scris despre structura de comisioane (aici sau aici)a fondurilor de pensie într-o postare separată, dacă vreți să citiți mai multe.

Faza aia cu ”digitising the system” e bizară pentru că nu există un sistem propriu zis. Fiecare administrator de fond de pensii are propriul site și propriul sistem de administrare. Nu știu ce a vrut să spună autorul aici.

Ultima parte îmi dă un pic de emoții ca să vă spun sincer, adică aia cu ”diversified asset allocation”. Problema e așa: Fondurile de pensii bagă foarte mulți bani în obligațiuni guvernamentale (mai ales ale statului român) și destul de puțini bani în acțiuni la bursă.

Citind treaba aia de mai sus eu înțeleg așa: vrem să permitem fondurilor de pensii să investească bani în chestii mai diverse în România. Dar nu îmi e clar ce vor să spună: nimic nu împiedică fondurile de pensii să bage bani în bursa românească de exemplu. Problema e că nu prea vor. De ce? Pentru că sunt puține firme listate, lichiditatea în piață e puțină, oportunitățile de creștere sunt puține. Așa că fondurile de pensii bagă bani pe bursele străine. Uneori o fac bine, alteori dau chix grav.

Sau se referă oare la altceva? Păi e posibil să se refere la asta:

În sfârşit, avem bani de autostrăzi: fondurile de pensii Pilon II vor putea investi 2 mld. euro în infrastructură. (sursă)

„Diversificarea portofoliului investiţional al fondurilor de pensii private din România ne apropie de practica fondurilor de pensii private din ţări cu tradiţie îndelungată în acest domeniu. Este un demers bine-venit în condiţiile în care Bursa locală devine tot mai mică în raport cu activele care se strâng în fondurile de pensii private“, spune Radu Crăciun, preşe­dinte al Asociaţiei Pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) şi director general al BCR Pensii. Asftel, includerea de noi clase de active mai puţin corelate cu cele deja listate va duce la un management mai bun al riscului şi va permite şi eventuala finanţare a sectoarelor economice ne-listate la bursă. Merită notat că aceste clase de active dau randamente pe termen lung, motiv pentru care impactul asupra randamentelor nu va fi imediat, spune el.

Seamănă exprimarea din documentul Guvernului și articolul de mai sus? Cam seamănă un pic așa. Asta e o idee pe care o tot văd aruncată în piață: fondurile de pensii să bage bani în Parteneriate Publice Privat.

De ce? Pentru că nu prea mai au unde să investească banii. ”Și ce e rău în asta?” o să mă întrebați.

Păi haideți să punem lucrurile în perspectivă:

Statul dă banii de CAS unor firme private pentru a investi. Același stat vrea să construiască o autostradă. Cea mai eficientă chestie pe care o poate face e să contruiască acea autostradă din banii colectați din taxe și impozite. Acei bani au cel mai redus cost de finanțare.

Dacă nu au bani destui statul se poate împrumuta. Fondurile de pensii cumpără datorie a statului român masiv: între 65% și 75% din totalul banilor investiți de fondurile de pensii merg pentru a cumpăra datoria statului.

Practic statul dă bani fondurilor de pensii pentru a se împrumuta apoi de la acele fonduri de pensii cu dobândă. Dar nu, asta nu e suficient. Acum fondurile de pensii vor să se bage și în Parteneriate Public Privat. Altfel spus, nu doar să finanțeze ci să și devină proprietare de autostrăzi.

Repet: statul dă bani fondurilor de pensii să îi administreze, iar fondurile de pensii cu acei bani devin proprietari de active în România. Dacă știți un pic de istorie atunci genul ăsta de chestie nu o să vă placă probabil. Dacă nu vă pasionează istoria atunci merită citit măcar așa în mare despre Afacerea Strousberg.

Statul român nu se pricepe la Parteneriate Public Privat. Dacă se ajunge la așa ceva tare îmi e teamă că statul român va plăti din proprii bani fonduri de pensii care să dețină active strategice ale României. Ceea ce nu e ok nici pentru stat nici pentru cei care au bani în fondurile de pensii. E ok în schimb pentru administratorii fondurilor de pensii care vor face o gălăgie de bani din comisioane.

Ah, apropo de asta, de ce e nevoie de astfel de ”diversificări”? Că parcă totul mergea super bine cu fondurile astea. Curgea prin presă cu comparații și laude la adresa randamentului superior al Pilonului II.

Nu cumva estimarea mea că randamentul real al fondurilor de pensii e pe la 2%-3% e adevărată? Dacă ar fi totul frumos cum zic fondurile de ce nevoia asta de a se băga în Parteneriate Public Privat?

Efectul politic al acestor măsuri

Nu e greu de anticipat ce se va întâmpla din punct de vedere politic. În programul electoral al PNL se vorbea de o creștere a punctului de pensie de 26,7% până în 2024.

În schimb se pare că vor fi indexări cu inflația pentru majoritatea pensionarilor. Ba au și reversat creșterile deja publicate prin lege de pe vremea Guvernului PSD.

Altfel spus Guvernul PNL-USR nu are mandat politic pentru a face aceste modificări. Modificările de mai sus nu au fost parte niciodată din programul lor electoral iar votul populației a fost acordat pe alte teme și priorități.

Cu toate astea, din cele două partide PNL va ieși mai șifonat din povestea asta. Există deja o ură viscerală în rândul votanților USR față de pensionari, așa că aceste măsuri nu va afecta partidul foarte tare în mod direct. Pentru PNL însă lucrurile sunt mai complicate pentru că PNL are un electorat mult mai divers și împrăștiat geografic, inclusiv în zonele rurale unde măsurile astea vor lovi grav populația.

Dacă vor decide să meargă mai departe cu treaba asta în 2021/2022 atunci Guvernul acesta are șanse mari să pice cu mult înainte de termen.