Lupta PNL cu inflația și logica electorală

Că politicienii români nu sunt întotdeauna sinceri, cred că știe toată lumea. Că politicienii români zic una azi și mâine fac exact invers cred că nu e surpriză. Dar cumva (nu știu de ce) mă așteptam ca în era internetului, când orice chestie pe care o zici rămâne salvată undeva, politicienii să fie ceva mai rezervați. Sau dacă nu rezervați, poate mai discreți în felul în care declară și fac lucruri.
Dar nu e cazul și de ce ar fi până la urmă dacă poți face asta fără să se întâmple nimic?
Să luăm cazul concret al PNL-ului și domnului Florin Cîțu pe subiectul inflației.

Ce zicea Florin Cîțu de inflație

Dictatura PSD-istă care crește inflația

Acum vreo 3 luni când PSD se afla încă la putere Florin Cîțu ne spunea următoarea chestie pe pagina dânsului de Facebook:

Ca regulă de bun simț: într-o dictatură reală nu poți urla ”Dictatură” în gura mare, în public (Facebook e spațiu public). Apoi nu poți să pui o poză cu inflația din luna august 2019 și să spui ”doi ani de cea mai mare inflație din UE” pentru că nu are sens.

Câștigul salarial

Dar nu a fost singura postare de genul acesta. Iată încă una, tot de pe Facebook:
 

Iar pentru a dovedi cele spuse domnul Cîțu vine și cu un grafic:

La fel ca și în prima postare domnul Cîțu trage concluzii pe baza unui grafic care se întinde pe 8 luni. În afară de asta Florin Cîțu nu știe sau nu spune (nu știu cum e mai nasol), că evoluția indicatorilor respectivi e influențată de factori sezonieri. Spre exemplu în martie se obișnuiește să se dea o primă femeilor de 8 martie (sau vouchere).
În lunile de vară apar angajații sezonieri part-time iar mulți angajați merg în concediu ceea ce le reduce salariile. Ați putea crede că poate mănânc eu rahat, așa că nu e nevoie să mă credeți. Dar puteți să îi credeți pe cei de la INS, de unde zice Florin Cîțu că a luat graficul. Iată în primul rând graficul complet:

Cumva avem fix aceleași oscilații și în 2018 și în 2017? Wow! Ce surpriză! Deci acele creșteri și scăderi sunt sezoniere și se petrec în fiecare an. Oare de ce nu a postat dl. Cîțu și restul graficului?
Haideți să vedem și ce explicații ne dau cei de la INS legat de aceste oscilații:

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Aha, adică acordarea primelor mișcă linia aia atât de drastic în sus sau în jos. Mai vreți? Mai avem, tot din explicațiile INS:

În luna august 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2019 ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale).

Aha, deci lumea merge în concediu și nu mai primește bonuri de masă sau bonusuri…ce surpriză! Ba INS ne spune și care sunt sectoarele cu cele mai mari scăderi:

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net ca urmare a acordării în lunile precedente a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă anumite drepturi salariale, astfel: învăţământ (-3,2%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-3,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-2,0%).

Bun, acum că am stabilit că Florin Cîțu nu spunea adevărul (intenționat sau din neștiință), cred că putem trage concluzia că au făcut din inflație un subiect politic. PNL și Florin Cîțu au folosit subiectul împotriva PSD evident.
Acum haideți să vedem ce s-a întâmplat cu inflația de când a preluat PNL puterea:

Cum e inflația sub guvernarea PNL

PNL a preluat guvernarea în octombrie 2019, adică la începutul trimestrului 4 2019. Florin Cîțu vorbea despre consolidare fiscală sau dobânzi mai mari pentru a diminua inflația în postarea de mai sus.
Haideți să vedem cum a evoluat inflația în trimestrul 4 2019 (de la BNR):

Inflația e linia roșie continuă dintre liniile verticale de mai sus. Așadar, sub guvernarea PNL inflația a început iarăși să crească!
Iată și varianta cu cifre dacă nu vă plac graficele.

Am putea crede că această creștere a inflației nu e vina PNL, pur și simplu ”s-a întâmplat”, nu? Ei bine, dacă mergem pe varianta asta atunci trebuie să admitem că poate și în timpul guvernelor PSD nu a fost întotdeauna vina lor, nu?
Trecând peste asta, ce a cauzat totuși acea creștere a inflației? Ei bine, scriam acum ceva timp despre subiectul acesta:
 

Vedeți urcarea aia rapidă a cursului (Adică devalorizare a RON)? Ei bine ea coincide cu instalarea guvernului liberal. De ce? Pentru că Guvernul Liberal al lui Orban are o majoritate slabă. De fapt, mai multe evenimente politice din ultima vreme arată faptul că Guvernul nu are majoritate în Parlament. Iar piața știe asta și se așteaptă la instabilitate politică în lunile următoare.
În afară de asta declarațiile belicoase ale PNL anterioare instaurării guvernului sugerau că va urma o rundă de tăieri de cheltuieli guvernamentale și diminuare / înghețare a creșterilor salariale pe partea de salariu minim. Ori asta se traduce printr-o diminuare a consumului și posibilitatea ca România să intre în recesiune sau să aibă o creștere economică slabă.
Toți acești factori au condus la o depreciere rapidă a monedei. Iar ce vedeți voi în graficul de mai sus e o depreciere controlată, pentru care BNR a trebuit să intervină în piață și să cheltuie 1 miliard de EUR din rezervă

Impactul guvernării PNL asupra inflației

Așadar PNL prin Florin Cîțu, actualul Ministru al Finanțelor, spunea că PSD e motivul pentru care inflația e mare. Apoi vine PNL la guvernare cu o majoritate subțire. Consecința? Cursul se duce la vale atât de rău încât BNR trebuie să cheltuie 1 miliard de euro pentru ține lucrurile sub control.
Dar consecințele sunt clare:

• slăbirea monedei se vede în inflație mai mare în trimestrul 4 2019.
• inflația mai mare va duce la un ROBOR mai mare.

Așadar, în afară de bani mai mulți dați pe mâncare românii cu rate vor plăti și dobânzi mai mari băncilor (via economica.net):

ROBOR la trei luni a crescut la 3,22%, faţă de 3,16%, nivelul din şedinţa precedentă şi atinge cea mai ridicată valoare din 3 iulie 2019. ROBOR la şase luni a crescut la 3,27%, faţă de 3,21%, nivelul şedinţei precedente şi atinge cel mai ridicat nivel din 18 iulie 2019.

Așadar guvernarea super competentă a PNL a reușit să ne facă pe toți mai săraci într-un timp foarte scurt.
Cât despre domnul Cîțu, acum că e ministru al finanțelor, brusc inflația nu îl mai deranjează. Nu a mai zis nimic de câștigurile salariale nete sau de faptul că ROBOR crește sub guvernarea PNL. Acum totul e bine!