Șeful la cazan 
Roboții nu par a se grăbi să ne ia locurile de muncă, dar se pare că vor decide cine lucrează și cât:
Stephen Normandin spent nearly four years speeding through Phoenix as a contract driver for Amazon.com Inc., delivering packages. Then one day he received an automated email. The algorithms chasing him had decided he wasn’t doing his job right.
The 63-year-old army veteran was stunned. He had been fired from a machine. (sursă)
Contextul e următorul: În Statele Unite o mare parte din cei care livrează colete pentru Amazon nu sunt angajați ai firmei ci lucrează ca independenti (un fel de PFA-uri). Pentru că nu sunt angajați, Amazon nu e obligat să aibă funcție de resurse umane pentru ei așa că a decis să folosească Inteligența Artificială (zic ei) să decidă care din ei sunt performanți și care nu.
Dacă citiți articolul o să aflați mai multe detalii, inclusiv cum (spun șoferii) li se setează ținte de livrare imposibile pentru a putea fi penalizați și a nu li se plăti sumele datorate.
Din păcate cam ăsta e viitorul așa numitei ”gig economy” despre care am mai scris și eu, o piață dominată de câțiva jucători mari si unde forța de muncă nu are parte de protecție legală.
Amazon nu e la prima tentativă de utilizare a AI-ului pe partea de resurse umane. În 2018 a încercat să angajeze oameni folosind ceva inteligență artificială, dar a trebuit să se oprească. De ce? Pentru că AI-ul lor angaja predominant bărbați.
Partea bizară în discuția cu șoferii e următoarea: Amazon știe că sistemul lor dă rateuri și nu funcționează prea grozav, însă e mai ieftin (zic ei) să folosească sistemul ăsta decât să folosească oameni.
Cei care lucrează pentru Amazon în SUA au încercat de-a lungul timpului să se organizeze în sindicate, însă până acum nu au avut prea mare succes. Amazon investește masiv în supravegherea angajaților săi, inclusiv în viața lor privată pentru a se asigura că nu formează sau nu aderă la sindicate.
Sună a distopie marca Black Mirror? Ei bine, în multe privințe e deja la nivelul ăla. Din păcate în spatele măsurilor de ”flexibilizare a pieței muncii” se ascunde de multe ori dorința de a elimina posibilitatea ca angajații să aibă orice fel de putere în fața angajatorului. Unde duce asta? Ei bine, la situația de mai sus.
