Spectrul comunismului la zoomeri

image_pdfimage_print

Destul de des apar articole prin presa sau pe bloguri pe principiul: de ce tânjesc tinerii din ziua de azi după comunism? nu știu că era nasol? Apoi urmează un rant de 15 pagini cu ce nasol era pe vremea comunismului și ce bine e acum plus ce ingrați sunt tinerii că nu știu cum au suferit generațiile anterioare.

Dacă vreți un exemplu tipic de astfel de rant citiți guest postul ăsta de pe blogul lui Vali Petcu, care are toate ingredientele de care ziceam mai sus:

Am mai zis-o pe-aici și-o zic din nou: în Comunism bătaia era pe toate gardurile. Era atât de frecventă în viața unui copil, că aia de o primeai aleator pe stradă de la cei de vârsta ta devenise rutină. Când erai elev la generală te băteau așa – din principiu. Nu exista chestie care să nu se rezolve cu bătaia. 

Deci comunismul era de vină pentru că luai bătaie. Se știe că în ziua de azi nu se mai ia bătaie, de aia e plin tik tokul și știrile de chestii de genul ”tânăr / tânără filmată în timp ce lua bătaie”.

Dar am să spun cum, pentru un copil, televizorul era neglijabil, că arăta doar pureci. Că aveai 3 tipuri de dulciuri și două tipuri de înghețată. Că singurul suc era Brifcor și – uneori – găseai Pepsi dat pe sub mână.

Adică nu mai plăngeți bă după comunism, că pe vremuri nu aveam nimic bun la TV și erau doar 3 feluri de dulciuri. Spre deosebire de acum unde ai toate lăturile la TV și 15 feluri de dulciuri și înghețată. Serios, știți pe de rost măcar 3 branduri de dulciuri? Sau două tipuri de înghețată? Când vine factura la gaz vă spuneți ”o fi mult, dar pot să îmi cumpăr mai mult de 2 tipuri diferite de înghețată”? Când vă dați seama că nu vă permiteți să cumpărați un apartament de 40 mp sau o garsonieră la periferie vă consolează că Pepsi nu se mai dă pe sub mână?

Nu nasoleală de-aia de tip ”nu pot ieși în club în weekend” ci nasoleală de-aia de tip ”a auzit vecinul că asculți Radio România Liberă pe ascuns și ți-a trimis Securitatea în control”.

Strângea Securitatea românii una două când îi prindea că ascultă Radio România Liberă. Erau pline beciurile de români prinși cu radioul ilegalist. Toată lumea asculta RRL, toată lumea știa că toată lumea ascultă, inclusiv Securitatea știa asta. Nu avea sens pt Securiști să salte lumea pentru așa ceva decât dacă erai tâmpit și te apucai să urlii în gura mare că tu faci asta și faci pipi pe regim, ceea ce nu poți face nici azi fără să te salte mascații.

Ce era nasol atunci?

Eu am o teorie pe subiectul ăsta: ori de câte ori cineva se plânge că pe vremea comuniștilor era nasol că nu aveai TV și decât trei feluri de dulciuri și înghețată, eu presupun că acea persoana a dus o viață bună sub comuniști sau era doar un copil și asta îl deranja.

Eu îmi aduc aminte din comunism că stăteam cu mama la coadă la alimentară să luăm mâncare pe cartelă. Îmi aduc aminte că aveam apă caldă doar 2 zile pe săptămână și nu erau chiar zile întregi ci anumite ore. Îmi aduc aminte că era frig în apartament și de câte ori mă duceam la bunici la țară ceream să bage cât mai multe lemne în sobă ca să simt căldură dogoritoare iarna.

Și dacă îi întrebi pe oamenii care munceau în fabrici în perioada aia ce era nasol îți spun cam același lucru cu ce am zis eu mai sus plus nervii creați de activiștii de partid care erau peste tot și propaganda lor. Erau însă destui în perioada aia care o duceau bine, mai o chestie pe sub mână, mai cineva pe la partid să îi ajute și pe care problemele materiale nu îi deranjau așa tare.

De aia ori de câte ori cineva zice că era nasol în comunism pentru că nu aveau filme la TV și 3 feluri de dulciuri eu mă gândesc automat că acea persoana făcea parte din categoria celor care o duceau bine, pentru că nu astea erau problemele atunci pentru marea majoritate a oamenilor.

Încă o paranteză, cei care zic că pe vremea lui Ceaușescu nu era TV decât 2 ore sunt aceeiași care spun că ei nu se uită la TV pentru că ei sunt mai buni de atât.

De ce tânjesc tinerii după comunism?

Dintr-un motiv foarte simplu: le e greu să trăiască o viață decentă în actualele condiții. Haideți să ne gândim la piramida lui Maslow, aia cu nevoile individului:

Cu cât nevoile sunt mai aproape de bază cu atât e mai nasol dacă nu sunt satisfăcute.

La baza piramidei sunt nevoiele fiziologice, adică să ai ce mânca, unde dormi, chestii din astea. Zoomerii se plâng că e scump să își îndeplinească nevoile fiziologice și nu le rămân bani pentru mare lucru de deasupra.

Deasupra e nevoia de siguranță, adică să nu îți intre cineva noaptea în casă peste tine, să nu îți fie frică să mergi pe stradă, să nu stai cu teamă că nu ai unde dormi mâine sau că îți fură cineva portofelul. Să ai propria locuință intră tot în categoria asta.

Ce spun tinerii e că ei nu își permit să aibă propria locuință pentru că nu le rămân bani. Apropo, postarea aia de la zoso de pe blog plecase de la o tipă de pe tiktok care spune că nu își permite să își cumpere locuință deși a lucrat nu știu câte joburi.

Ca să recapitulăm, nevoia de la bază de tot e îndeplinită cu greu și nu rămân bani pentru cele de mai sus, inclusiv cea de siguranță, asta e problema semnalată de mulți zoomeri.

”Da, dar și pe vremea noastră…”. Vremea noastră nu mai e, în ziua de azi majoritatea românilor își iau primul credit pentru casă la 35 de ani. Mai tineri cei din Gorj, care își iau la 32 de ani, cei din Brașov și București la 35. Și recunoașteți că e un surprinzătoare statistica asta și nu vă așteptați la ea.

Nu au dreptate oamenii ăștia când se plâng dacă probabil își vor lua primul apartament la 35 de ani?

Nici generația mea nu o duce mai bine, dar majoritatea celor din cercul meu de cunoștiințe și-au luat credite în jur de 30, nu de 35, deci un pic mai bine.

Și dacă așa stau lucrurile ce le spunem zoomerilor? Să stea să rabde până la 35 de ani? Să stea în chirie până la vârsta aia într-o țară în care închirierea e ca în Vestul sălbatic și nu ai protecție nici ca proprietar, nici dacă ești chiriaș?

Trecem peste faza cu locuințele, nevoile de mai sus din piramidă nu sunt satisfăcute doar cu bani, dar fără bani e greu să faci mare lucru cu ele în vremurile noastre. Exemplu concret, vrei să ieși în oraș cu prietenii, unde te duci ca să nu te coste bani mulți? Cât de des îți permiți să faci asta?

Dacă trăiești la oraș e greu să ”ieși” undeva fără să cheltui o gălăgie de bani.

”Puteți să mergeți unul la altul acasă” mi se șoptește în cască. Unde? Că zoomerii stau cu părinții în mare parte, nu în chirie. Mergeți în fiecare weekend la prietenul ăla căruia i-au luat părinții apartament? Sau la ăla care își permite chiria din București sau Cluj?

E o lume tristă dacă ești zoomer.

Nu era tristă și pe vremea noastră?

Eu am crescut în capitalismul sălbatic al anilor 90 și am luat în dinți criza din 2009 – 2010, erau vremuri mai nasoale decât cele de acum. Dar în perioada aia nu aveam social media și nu ni se băgau în cap non-stop idei că toată lumea o duce mai bine decât noi. Dacă ești zoomer ai crescut cu Instagram și acolo vezi doar haine mișto, excursii în străinătate și poze aranjate.

Presiunea mentală să ajungi ”ca ei” e mai mare la ei decât era la generația mea. Toți prietenii mei de la bloc erau rupți în cur ca mine, nu erau diferențe semnificative între noi. Azi toată lumea din generațiile tinere încearcă să arate că ”are cu ce” chiar dacă sunt rupți în cur. E o presiune mentală mare care îi face pe zoomeri să fie panicați că sunt lăsați pe dinafară (FOMO) și îi transformă în niște creaturi foarte superficiale. Eu nu am simțit nevoia să impresionez pe alții atât de tare cum o simt ei.

Ce e nasol la zoomeri

Pe de altă parte trebuie spusă și chestia aia nasoală despre zoomeri: sunt mult mai haotici și mai puțin pregătiți decât vechile generații. Nu spun asta pentru că sunt bătrân și ”pe vremea mea se muncea și se făcea școală, nu ca acum”. Când intră în câmpul muncii, în medie sunt mult mai slab pregătiți decât generațiile anterioare. Lucrez cu zoomeri, am avut multe interviuri cu zoomeri și am avut ocazia să compar generațiile, lucrurile nu merg în direcția bună.

Chiar și cei buni pe care i-am angajat au probleme cu superficialitatea în a aborda munca. Cel puțin la început dacă le dai să facă ceva te alegi cu o spoială de formă, fără un pic de reflexie dacă ceea ce au scris și răspuns poate avea mai multe unghiuri și răspunsuri. Apoi trec la altceva pentru că le e greu să priceapă că unele lucruri sunt complexe și au mai multe nuanțe, nu e doar alb și negru.

Atitudinea asta le afectează din păcate și abilitatea să înțeleagă cum ar trebui abordată propria lor viață, pentru că totul la zoomeri trebuie să fie liniar și predictibil. Dacă ceva nu le iese din prima în viață e vina societății care e împotriva lor. Pentru ei boomerii au luat totul și nu mai e nimic pentru ei, societatea trebuie schimbată și totul să fie mai socialist și mai comunist în viziunea lor. Nu contează că asta e adevărat la americani, nu la români, ei oricum își iau ora exactă de afară, nu din România.

Atitudinea superficială, faptul că nu prea pot să facă mare lucru cu piramida aia de mai sus și privitul spre Vest e un cocktail toxic pentru mulți dintre ei și din păcate începe ușor ușor să se vadă treaba asta.

Generațiile actuale nu înțeleg

Degeaba le spuneți zoomerilor că libertatea e mai importantă decât orice altceva, nu vă vor crede. În fond, cui îi pasă de principii pe stomacul gol?

Cam asta nu înțeleg toți cei care se rățoiesc la zoomeri: ”voi nu știți cum era pe vremea aia!” Exact, zoomerii nu știu, dar nici voi nu știți cum e să stați cu părinții la 25-30 de ani pentru că nu vă permiteți măcar o garsonieră.

Pe de altă parte, ai cui copii sunt zoomerii? Ce vârstă au părinții dacă ai lor copii sunt acum zoomeri? Fix vârsta celor care urlă la zoomeri că nu era mai bine pe vremuri? Wow, ce coincidență, e ca și cum zoomerii sunt copiii ălora care urlă la zoomeri că era nasol comunismul în timp ce le mai dau niște bani petru chirie.

E o frustrare generală în România, parțial cauzată de probleme locale, parțial copiată din Vest și toată lumea ține să arate că ei au dreptate iar ceilalți sunt proști. Totul presărat cu niște inegalități sociale și economice destul de evidente, dar abil mascate.

Dacă vreți să nu se mai uite cu jind copiii după comunism, reparați țara în care trăiți aș zice.

========================================

Nu scriu foarte des așa că dacă vreți să primiți o notificare când postez ceva lasați un mail mai jos

Spune și altora

7 Comments

  1. Un articol foarte bun, sunt de acord cu 90% din el dar la partea asta dai chix rau, se vede ca esti plecat de mult din tara:

    “Deci comunismul era de vină pentru că luai bătaie. Se știe că în ziua de azi nu se mai ia bătaie, de aia e plin tik tokul și știrile de chestii de genul ”tânăr / tânără filmată în timp ce lua bătaie”.”

    Coloja, un individ care in genere bate campii cu stil, (habar n-am de ce inca urmaresti zoso, dar gusturile nu se discuta) se refera la bataia luata la scoala de la profesori. Din start o sa iti reamintesc ca am fost impotriva grevei profesorilor pt ca ii consider evazionistii nr. 1 ai tarii. Nimeni, nici macar doctorii, nu au reusit sa faca ce au facut profesorii, sa distruga total sistemul de stat creand in paralel un sistem privat NETAXAT si sa mai aiba apoi si tupeul nesimtit sa se planga de situatie, obraz mai grost nu exista. Dar in relatia cu elevii gresesti. Daca in trecut profesorii puteau sa ti-o mai dea la pateu, azi e fix invers. De cand cu telefoanele mobile si internetul, elevul a inclinat balant in favoarea lui si, mai grav, parintii toxici sunt mereu de partea elevului. Niciodata plodul lor nu e de vina. De nimic. Am o ruda profesoara, e incredibil ce povesti aud, bancurile cu Bula sunt pistol cu apa. Eu credeam ca generatia mea era de tupeisti si de nesimtiti dar astia chiar nu au nicio jena. Azi sunt sanse mai mari sa ii ia ei la bataie pe profesori decat invers.

    Subiectul proprietatilor pt tineri nu poate fi dezbatut azi lucid. Cam nicaieri, nu doar la noi, ca aceleasi discutii le vad si la americani. Aia batrani vin si spun cat s-au chinuit ei si cat au muncit pt case, desi cel putin la noi, sa fim cinstiti, au fost mocardeala curata. Si culmea, Iliescu, omul cu pleasca, e hulit fix de aia pe care i-a facut proprietari. Au romanii un stil de canalii cum rar vezi. Am dat sa citesc si doua-trei comentarii in articolul ala, am inchis cand au inceput sa vorbeasca de cresterea economica. Mi s-a luat sa citesc toata ziua cum Romania are cea mai mare crestere economica din istorie, cum asta e perioada de aur, cum duduie economia cat timp la firul ierbii asta nu prea se simte. Imi aminteste fix de nomenclaturistii comunisti care din cifre iti explicau cum economia rupe in timp ce realitatea era alta. Cam asa e azi in Romania, si partial si in Europa.

    1. Incerc sa citesc ce scriu oameni prin Romania, nu doar stirile oficiale ca sa inteleg ce se intampla la firul ierbii. Sunt plecat de ceva timp din Romania si trebuie sa ma tin la curent cu lucrurile ca sa nu risc vreo surpriza neplacuta. Comentariile de acolo sunt de cele mai multe ori cancer dar e mai bine asa decat deloc. Alternativa ar fi sa citesc alte ziare unde se bat postacii intre ei prin comentarii la articole platite de partidul X sau Y.

      De acord, e o problema mare in sistemul educational si pare ca vina e din toate partile:
      – profesori demotivati si/sau slab pregatiti
      – parinti pt care scoala e locul unde iti lasi copii cat esti la munca, daca si invata ceva ala e bonus.
      – elevi care de multe ori iau totul la misto si arata zero interes pt a invata.
      De aia il uraste toata lumea pe Funeriu btw, cand a pus camerele la BAC a pus de fapt o oglinda in fata tuturor si i-a facut sa se vada in ea. Nimanui nu i-a placut ce a vazut, profesori incapabili sa invete copii cat sa ia nota de trecere, parinti care dadeau spaga degeaba si elevi facuti sa vada cat sunt de prosti. Poate la urmatoarea dictatura vom mai vedea ceva similar, dar in democratie prea curand nu cred.

      Legat de locuinte, ai facut o observatie foarte buna, Iliescu a facut pe multi proprietari, oameni care apoi au ajuns sa il urasca. Dar asa e politica, azi primesti un vot, maine te arunca lumea la cosul de gunoi al istoriei. Romanilor li se pare ca o locuinta li se cuvine, parintii lor au primit, trebuie sa primeasca si ei. Dar parintii lor au facut pact cu diavolul (au votat PSD, au mers la marsuri PCR). Zoomerul nu crede in politica asa ca nu e dispus sa faca la fel.

      Cresterea economica a Romaniei e fix asta, crestere economica, nu e neaparat crestere a calitatii vietii. Daca maine cineva da foc Padurii Baneasa si merg pompierii sa stinga incendiul o sa avem crestere a PIB-ului de la benzina consumata si salariile platite. Daca replantam padurea iar avem crestere economica de la faptul ca am cumparat puieti de undeva si platit pe cineva sa o faca. Dar ca nivel de trai nu s-a schimbat nimic, aveai o padure inainte, acum ai un inceput de padure si PIB-ul mai mare.
      De multe ori cand creste PIB-ul cresc si salarii, dar nu intotdeauna. De cativa ani avem crestere economica, dar inflatia inghite mare din cresterea salariala (daca nu chiar pe toata si iese pe minus in multe situatii).
      Poti avea in acelasi timp crestere economica si stagnare sau scaderea reala a salariilor si a nivelului de trai. Ar trebui sa scriu un articol pe subiectul asta, dar in perioada comunista am avut crestere economica de 20%-30% pe an in unele perioade (inainte sa inceapa Nea Nicu sa doftoriceasca cifrele).
      Apoi incearca sa iti imaginezi ce inseamna ca nivel de trai sa te ia partidul de la coada vacii dintr-o coliba de chirpici fara curent si incalzita prost si sa te puna sa lucrezi la fabrica si sa locuiesti intr-un apartament nou cu instalatie sanitara, incalzire si curent electric.
      Fix asta s-a intamplat in anii 50-70 ai comunismului romanesc, motiv pentru care perioada aia chiar ar trebui numita “epoca de aur”. Pentru multi romani obisnuiti chiar a fost o epoca de aur. Unii sapau la Canal, altii primeau case si vedeau becul electric prima oara in viata lor.

      1. Am prins faza aia cu camerele, mi-am amintit niste faze amuzante. La prima proba cand am intrat in sala camera era tintita cumva inspre fereastra, randul din partea opusa efectiv nu avea cum sa fie prins. Pe randul asta aveam un tovaras de generala, full de bani, putea sa cumpere tot liceul daca isi punea in cap. La un moment dat in inocenta mea vad ca nu ii merge ceasul si il atentionez. Asta se apuca sa maraie ceva, ii mai zic o data, dupa care imi spune ceva de dulce si aia de pe randul lui lesina de ras. Nici pana azi nu stiu care era smecheria cu ceasul ala, o fi avut copiute in el, dracu’ stie. La alta proba a iesit unul la baie de vreo 4-5 ori. Ma ingrijora, sa ai probleme cu prostata asa tanar e cam pacat. Tldr, s-a copiat pe rupte cu tot cu camere. Iar Funeriu e un imbecil patentat in alta ordine de idei.

        Nu e vorba deloc ca “zoomerul nu crede in politica”. E vorba ca ani intregi de propaganda progresista i-au bagat in cap ca:

        1. Familia traditionala pute, e mult mai cool sa o arzi pe la festivaluri unde tragi pe nas pana te ustura narile, sa traiesti un stil de viata “liber”, hippy.
        2. Partidele orientate inspre ei efectiv nu sunt de partea lor. La noi 80% din tineret voteaza USR, Plus si le fac o propaganda isterica. Astia au zero interes vizavi de improprietarirea lor sau orice fel de ajutor economic, in schimb ating toate temele pe care partidele progresiste le promoveaza de ani buni: LGBT, feminism, ideologie de gen, schimbari climatice care ataca tot puletele de rand si libertatile lui individuale, nu poluatorii in masa, cedare de suveranitate, dispret fata de notiunea de tara etc. Nimic din temele astea nu ii vor schimna viata in bine zoomerului dar ii baga in cap ideea ca el e un om bun, ca e luminat fata de retrograzii dinaintea lor si sentimentul ala, desi nu pare, le tine de foame sau macar le da impresia ca o face.
        3. Statul in chirie e un mod de viata mai liber. Am avut si am discutia asta cu mai multi, efectiv cred ca e spre binele lor sa “nu se lege” de un anumit loc. Toate astea nu sunt o intamplare, vin dupa ani intregi de spalare pe creier in directiile astea.

        Oricum imi place cand se dovedeste ca am dreptate, comentariul celalalt de aici e fix despre ce vorbeam. Bineinteles ca poti sa o dai cotita daca iti propui. Absolut fiecare generatie si clasa va tine cu dintii de privilegiile primite si, poate mai important, de povestea lor. Generatia dinainte s-a autobotezat “generatia de sacrificiu” desi daca ar fi cinstiti ar admite ca nu au sacrificat nimic, ba din contra, timingul a fost clar de partea lor. Au prins ce era mai bun din comunism, case moca si locuri sigure de munca la intrarea pe piata muncii, perioada de tranzitie care pt multi a fost perioada de specula, si capitalismul ulterior care le-a consolidat ce stransesera si le-a si ridicat stilul de viata. Dialogul e imposibil pt ca le-ar distruge intreaga identitate construita de-a lungul vietii iar asta e chiar mai important decat daca au aia mici case sau nu.

      2. Am dat zilele astea peste o statistica Eurostat cu perioada in care s-au construit locuinte in statele UE. Era impartit pe 5 perioade: inainte de 1919, ’19-’47, ’47-’70, ’71-90, ’91-azi. Chestii care mi-au sarit in ochi:
        1. Germania de Est arata rau, mare parte e construita inainte de 1919. La fel o buna parte din Franta, chestie curioasa.
        2. Cea mai mare parte a Romaniei e construita in perioada ’47-’70, se mai construieste pe ici, pe colo pana in ’90. Dupa ’90 doar Bucurestiul mai construieste, in rest pauza pe linie. Statistica absolut rusinoasa pt clasa politica postdecembrista.
        3.Marea majoritate a Europei de Est se construieste in perioada ’70-’90. Adica Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria, tarile Baltice. Cu exceptia Austriei toate sunt ex-comuniste. Ciudat contrastul cu Germania de Est in conditiile in care economia nemtilor era cam cea mai peformanta din tarile Pactului de la Varsovia.

  2. Articolul asta imi aduce aminte foarte multe de editoriale lui Ioanitoaia din ProSport care isi contra-argumenta fiecare parere. Nu o sa intru mult in polemica, dar o sa incerc sa le iau pe rand pentru a pune un pic de context cand spun asta:
    1. Fiecare generatie are parte de propriile provocari pe care trebuie cumva sa le depaseasca. Fix din motivul asta orice discutie despre cum era pe vremea mea sau ce viata grea e pe tinerii de azi, ma lasa absolut rece. Mi-as dori sa lasam mai moale cu plansul ca viata e grea si sa vad mai multa coerenta in simplificarea vietii ulterior. Ceea ce este greu de facut pentru orice om, chiar si cu nevoile de baza rezolvate.
    2. Imi place foarte mult baletul cu privinta la casa pe care nu toti si-o pot permite si faptul ca ei nu sunt chiar bine pregatiti pentru piata muncii. Mi se pare cumva ciudat ca nu privim lucrurile foarte simplu, oamenii astia sunt pregatiti la un anumit nivel si vor fi platiti de acel nivel. Ca-si pot lua sau nu o casa este o alta discutie.
    3. Dorinta multora de mai mult comunism de mai multa redistribuire pleaca din faptul ca desi au profitat la greu din aceasta societatea capitalista, la un moment dat cand au trebuit sa intre in malaxor au vazut ca lucrurile sunt mai complicate. Mai mult familiile au cautat sa-i protejze sa le ofere minimul de confort in speranta ca vor invata ceva.
    La final treaba sta cam asa. Zoomeri isi doresc sa primeasca totul, cu efort minim din partea lor si daca se poate sa nu existe greutati, stres imprevizibilitati. Ori din pacate viata nu este asa si nu vreau sa sun ca un batran care spune vai pe vremea se facea x sau y ci fix ca un om realist.

    1. Nu imi aduc contra-argumente, pur si simplu sunt lucruri diferite:
      – casele sunt scumpe in Romania si in Occident in general raportat la venituri. Cauzele sunt multiple, dar in pricipiu e vorba de inegalitate in distribuirea activelor si a veniturilor. Cei cu varsta de peste 60 au primit case bune la preturi care nu aveau legatura cu valoarea lor de piata (pt ca comunism). Cei cu varste intre 30 si 60 au cumparat case in diverse moment ale capitalismului, unii mai bine, altii mai putin bine. Dar in majoritatea cazurilor locuintele lor s-au apreciat in valoare. Cei sub 30 de ani trebuie sa cumpere la preturi la care nicio alta generatia nu a cumparat. Si cum oferta de locuinta e limitata de pretul terenului si a zonei iar cererea e mai mare avem locuinte scumpe.
      – zoomerii au probleme cu felul in care muncesc, chestie care nu ii ajuta mai departe in viata. Si daca nu ar avea problemele astea tot ar fi scumpe casele, dar macar ar intelege un pic mai bine situatia si ce oportunitati au sa corecteze problema asta. Zoomerii, spre deosebire de restul oamenilor intra pe o piata a muncii mai buna decat pt orice alta generatie si au oportunitati sa faca bani suficienti cat sa traiasca bine peste vreo 10-15 ani. Dar asta cu conditia sa reuseasca sa faca niste lucruri ceva mai complexe decat fac acum, la inceput de cariera. Piata muncii nu recompenseaza munca ci cat de cautate sunt anumite abilitati pe care ei si le pot dezvolta sau nu.
      Sunt multi care nu vor sa aiba abilitatile alea si implicit nu vor avea bani pentru ce isi doresc. Altii vor reusi asta in schimb.
      Discutia cu socialismul si comunismul vine din nerabdarea de a munci si construi o cariera si veniturile aferente. Iar asta e o problema de generatie si de acces la chestii gen Instagram.

      Nu e nici un balet de idei ci o constatare a unor stari de fapt. Si da, fiecare generatie are propriile provocari, dar din ultimele 3 generatii, zoomerii au cele mai scumpe locuinte, iar asta nu prea ai cum sa o dai cotita.

      1. Cred ca intreaga stare de fapt poate fi rezumata asa : Desi au parte de cele mai scumpe locuinte pentru achizitie, alaturi de cele mai mari oportunitati de a face bani, generatia Z nu-si doreste sa depuna acel efort si asteapta sa cada ceva din cer. Putin rautacios comentariul meu, dar situatia asa poate fi rezumata conform ceea ce ai spus tu. Si ca sa ma parafrazez pe mine asta este provocarea generatiei Z.
        Revenind la pretul locuintelor aici trebuie un pic prezentata situatia mai clar. Cam intreaga lume a trecut printr-un proces de modernizare post-razboi, iar industrializarea si urbanizarea s-a intamplat odata cu generatia boomerilor. Asta s-a tradus prin faptul ca se construiau mult mai multe locuinte in acel timp, iar in anumite situatii masina era mai scumpa decat casa in care locuiau(cel putin in SUA anilor 60).
        Situatia asta s-a intamplat si la noi cand comunistii au inceput acea urbanizare fortata in speranta ca se vor industrializa cum vedea in Vestul decadent. Asta s-a tradus prin construirea multor blocuri si aplicarea unor teze de prin Asia in privinta urbanizarii. Mai mult procesul de obtinere al locuintei nu era unu liber, ci pur si simplu se baza pe principiul repartitiei(de multe ori uns cum trebuie). Mai precis in functie de abilitatile tale si situatia familiala partidul iti dadea o locuinta intr-o anumita parte a tarii. Sunt nenumarate cazuri de oameni care erau din Banat si au fost trimisi prin Braila sau Tulcea. Sa nu mai zic ca orasele resedinta de judet sau capitala erau numai pentru anumiti oameni si nu pentru oricine. Totodata din salariu stiu ca ti se mai luau niste bani pentru acea locuinta, sigur in acele vremuri nu conta, dar din nou locuintele alea nu au fost gratuite. Ulterior dupa Revolutie si inflatia din anii 90 am devenit tara de proprietari care suntem astazi.
        Pretul mare al locuintelor de astazi este cauzat de cativa factori:
        1. Procesul birocratic care necesita o gramada de avize si dureaza timp;
        2. Norme de securitate in privinta constructiei in fata unor dezastre naturale;
        3. Norme de eficienta energetica;
        4. Legile de zonalitate asa numite PUZ;
        5. Fenomenul NIMBY;
        6. Impactul asupra mediului;
        Pur si simplu este mult mai complicat sa construiesti la un nivel sustinut pentru a putea tine preturile cat de cat decent cand vine vorba de locuinte. Si da s-ar putea rezolva politic toata povestea asta, daca ar exista vointa politica in schema asta. Ori momentan se merge pe intins mana si fara o poveste foarte convingatoare…..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *