Referendumul este deja o victorie pentru Coaliția pentru Familie

Încerc sa urmăresc cu oarecare detașare discuțiile despre referendum. Am preferat să nu spun mare lucru despre asta în speranța de la a nu deturna discuțiile de la alte subiecte, dar realizez acum că am făcut o greșeală. Referendumul, din păcate, nu e un non-subiect așa cum îl portretizează mulți ci are potențialul de a schimba fundamental scena politică românească. Cum? Prin lărgirea unor falii deja existente, dar latente și segmentarea electoratului într-un mod diferit decât cel de acum (dacă vreți limbaj academic atunci chestia asta ar însemna: schimbarea paradigmei politice actuale și alinierea ei la curentele internaționale). Schimbările acestea sunt inevitabile, dar referendumul le va accelera considerabil! Atenție: în discuția asta nu îmi propun să vă spun cine e bun sau rău ori să vă conving să mergeți sau nu la referendum ci doar să explic cum referendumul acesta e important din punct de vedere politic. Vă rog să nu încercați să îmi spuneți de ce o tabără are dreptate și cealaltă nu.

De ce există Coaliția pentru Familie

Adevărul are o istorie interesantă a mișcărilor de schimbare a constituției anterioare celei de acum și prezintă surprinzător de bine legăturile dintre actuala Coaliție pentru Familie și influențele externe. Coaliția pentru Familie nu e un produs românesc, în ciuda apelului la valorile tradiționale ci un produs de import din SUA, acolo unde pastorii evangheliști au o influență considerabilă. Coaliția pentru Familie însăși nu e nimic mai mult decât o reuniune de ONG-uri, fără personalitate juridică distinctă. Ca o paranteză asta nu e probabil o întâmplare ci o strategie bine pusă la punct pentru că, în felul ăsta:

• sunt mai greu de tras la răspundere moral și juridic
• atacurile la persoană împotriva lor sunt foarte greu de făcut pentru că nu au un lider clar

Coaliția pentru Familie e doar o unealtă, nu un scop în sine și nu poate așadar să reprezintă punctul terminus al mișcării. Scopul lor nu se va limita la schimbarea definiției din Constituție așadar pentru că subiectul în sine are o importanță secundară: căsătoria între persoane de același sex nu e oricum posibilă în România sub legislația din prezent. Schimbarea Constituției nu poate fi o victorie pentru Coaliție pentru că nu ar schimba lucrurile în nici un fel. Care e așadar sensul mișcării? Un articol bun de pe Vice România ne ajută aici să înțelegem care e planul lor pe termen lung, judecând după intențiile uneia dintre organizațiile mai vocale din Coaliție Asociația Pro Vita:

„Ar fi greșit să privim moralitatea ca pe un aspect privat. Acceptarea divorțului, a practicilor contraceptive, a avortului, a homosexualității, a maternității surogat etc. are implicații nu numai asupra celor direct implicați, ci asupra întregii societăți, inclusiv asupra celor ce se împotrivesc acestor practici. Acceptarea acestora drept «chestiuni private», în care fiecare să fie lăsat să ia propriile decizii, este echivalentă cu acceptarea situației în care persoanele individuale sau grupurile de persoane având cele mai joase standarde morale și culturale să fie lăsate să stabilească standardele și să facă regulile pentru restul omenirii”.

Știți cum crede CpF că funcționează homosexualitatea? Ceva de genul ăsta (via Extra Fabulous Comics):   Pe scurt obiectivele acestei mișcări sunt în mare parte cam așa:

• interzicerea / limitarea drastică a avortului
• interzicerea / limitarea accesului la metode contraceptive
• interzicerea / limitarea drepturilor minorităților sexuale
• interzicerea / limitarea dreptului femeii de a dispune de propriu corp

Atenție, ce vedeți acum e doar o parte dintr-o agendă conservatoare ceva mai largă. Dacă e să îmi exprim părerea despre intențiile lor atunci bănuiala mea e că urmăresc să stabilească în România o structură similară cu cea din SUA, acolo unde agenda conservatoare e impusă în special în Partidul Republican prin intermediul unor persoane infiltrate în partid sau prin think tankuri și grupuri organizate la nivel local în special care încearcă să influențeze agenda publică locală. Pe românește impresia mea e că se urmărește o influențare a politicii dusă de PSD și PNL în special, cele două mari partide conservatoare din România. E posibil ca legăturile dintre CpF și cele două partide să fie mai puternice decât se vede acum, având în vedere că nu știm exact dacă membrii ai CpF nu sunt și membri ai celor două partide. Ei bine, dacă nu sunt deja probabil că la un moment dat vor ajunge să fie. Și vor împinge pe cât posibil (dacă nu o fac deja) cele două partide spre o poziționare conservatoare.

Scena politică românească în prezent

În prezent scena politică românească e dominată de două partide mari, ambele cu afinități conservatoare: PSD și PNL. Așa cum observau cei de la RealPolitics, cât timp cele două partide domină scena politică locală potențialul electoral al CpF rămâne scăzut pentru că ambele au electoratul racordat fie la Biserica Ortodoxă (PSD) fie la bisericile neoprotestante (PNL). USR s-a opus formal inițiativei, dar pare să o fi făcut din calcule politice, nu din convingere personală a membrilor. Dacă nu mă credeți aruncați o privire pe paginile de facebook sau în comunicările parlamentarilor și vectorilor de opinie din zona USR și o să observați că subiectul e fie inexistent fie abordat marginal. Observațiile astea sunt confirmate de un sondaj CURS (via Adevărul) publicat în iulie care încercat să afle opinia votanților referitor la căsătoriile între persoane de același sex:

• PSD – 96,1% dintre votanţi sunt împotriva
• PNL – 84,3% dintre votanţi sunt împotrivă;
• USR, – 68,9% dintre votanţi sunt împotrivă
• PMP – 88% dintre votanţi sunt împotrivă;
• ALDE – 86,7% dintre votanţi sunt împotrivă;
• Pro România (partidul lui Ponta) – 88,2% dintre votanţi sunt împotrivă;
• RO+ (viitorul partid al lui Cioloș) – 85,3% dintre votanţi sunt împotriva;

Logica celor de la RealPolitics e că CpF nu e atractiv pentru că marile partide sunt oricum conservatoare, deci nu are sens să se bată pentru un electorat care e deja al lor. Logica asta e bună dacă o aplicăm la o stare staționară a societății. Problema e că societatea românească NU e statică. PNL și PSD se bat pe un public în descreștere pentru că influența seculară din Vest se resimte și în România. Din 2009 încoace s-a deschis o falie în România pe care văd că mulți nu o sesizează, iar acea falie e rezumată la ”conservatori vs. progresiști”. Subiectele unde falia asta e clară sunt:

• protecția mediului
• importanța religiei în societate
• dreptul femeii de a dispune de propriu corp (rolul femeii în societate, avort, folosirea metodelor contraceptive etc)
• drepturile minorităților sexuale
• globalism vs. izolaționism (ex: pro-contra imigranți)

Am avut deja confruntări în România pe subiectul mediului înconjurător (Roșia Montană și Gazele de șist) și al finanțării și influenței Bisericii Ortodoxe Române în societate. Subiectul pro-contra imigranți a fost și el dezbătut în ciuda lipsei imigranților propriu ziși. Practic 3 din 5 subiecte erau istoric bifate deja. Vorbim azi despre minorități sexuale, așadar avem 4 din 5 în momentul acesta. Care sunt șansele ca după referendum să purtăm și discuția referitoare la dreptul femeii de a dispune de propriu corp? Pe lângă asta aruncați o privire pe profilele de facebook sau în declarațiile de presă ale celor de la PNL și USR de când s-a anunțat Referendumul. Câtă agitație vedeți? Câte postări care să spună că Referendum = PSD? E o liniște asurzitoare care nu face altceva decât să dea mână liberă CpF și PSD în organizarea Referendumului. 

Sursă: Coaliția pentru Vanilie

Un referendum care se întinde pe 2 zile și nu beneficiază de supraveghere și numărare electronică a voturilor poate produce oricând mari surprize! A fost ales Trump președinte al SUA, a fost votat Brexit-ul și totuși mulți oameni din tabără progresistă au impresia că pragul de 5,67 milioane nu va fi atins! Are sens? Pe lângă asta, ultimii 10 ani ne-au demonstrat că partidele sunt incapabile să intuiască temele mari ale României în timp real. A fost nevoie de proteste de stradă cum nu s-a mai văzut de de la mineriade pentru ca USR să apară și PNL să înțeleagă cât de importante sunt temele: corupție și protecția mediului. Drepturile minorităților și celelalte subiecte de mai sus sunt subiectele astea sunt importante pentru români, deși mulți ar vrea să le vadă non-subiecte pe motiv că avem alte chestii mai importante de făcut. De acord, avem chestii importante de făcut, gen corupție, dar aceste subiecte acestea sunt și ele importante fie că ne place sau nu și vor defini felul în care societatea românească va arăta. Istoria spune că subiectul conservator vs. progresist nu e trivial. Eu cred că urmează o discuție pe tema dreptului femeii de a dispune de propriul corp. Și dacă nu mă credeți urmăriți dezbaterile din Polonia și Slovacia, care au bifat și ele toate punctele de mai sus. De ce s-ar opri CpF la a interzice cuplurilor de același sex să se căsătorească când e clar că agenda lor e mult mai largă?

Scenarii pentru Referendum

Sursă: Reddit

Iată prima pagină din România Liberă via Răzvan Chiruță: Și nu în ultimul rând o mizerie care circulă prin București aparent (via Laurențiu Dincă): Campania asta furibundă nu e din disperare așa cum cred mulți ci pentru a maximiza prezența la vot.

CpF pierde referendumul, dar strânge peste 3 milioane de voturi

Pare să fie un scenariu extrem de posibil așa că merită analizat în detaliu. Prima întrebare aici ar fi câte voturi poate strânge CpF? Barbu Mateescu face câteva estimări care variază între 4,05 milioane și 8,25 milioane. E nevoie însă de 5,67 milioane de oameni la vot. Ei bine, eu cred că orice vot peste 3 milioane pentru CpF e un câștig pentru că:

• Au fost mulți care au pus la îndoială cele 3 milioane de voturi, așa că Referendumul va fi ocazia ideală pentru a vedea concret câți oameni au concret interesul acesta. Și cu ocazia asta vor fi niște milioane bune de oameni care vor fi aduși în discuție la fiecare subiect controversat pe tema asta pentru că li se va lipi automat eticheta de ”conservator”.
• Au reușit să aducă în agenda publică subiectul și îl vor exploata la maxim, inclusiv în cazul unei înfrângeri. Odată certificate cele 3, 4, 5 sau mai multe milioane de voturi ”DA” CpF va avea grijă să anunțe pe toată lumea că 99% (sau 97% sau 95% sau cât va fi procentul) dintre români au votat DA. Nu va conta că nu s-a atins cvorumul minim, ei se vor fi ales cu publicitate. Până la urmă la asta se rezumă Referendumul: o campanie de marketing uriașă pentru CpF.
• Mai mult, cu cât rezultatul va fi mai apropiat de cele 5,67 milioane necesare cu atât semnalul că există interes pentru teme conservatoare în România va fi mai puternic. Iar PSD și PNL vor lua aminte că acest public e sensibil la astfel de subiecte și se vor comporta pe măsură.
• Pe de altă parte tabăra progresistă va fi subreprezentată pentru că vor fi doar câteva zeci de mii de oameni care vor spune NU și care pot fi cu siguranță numiți progresiști. Restul vor fi puși în categorie ”poate”. Partide precum USR sau RO+ vor trebui să își asume un mare risc politic dacă e să susțină teme progresiste din cauza faptului că nu vor avea de unde să știe câți oameni ar fi ok cu agenda respectivă.

Am uitat să spun: în tabăra progresistă care a boicotat Referendumul va fi sărbătoare 2-3 zile timp în care vor curge meme-uri cu Vasile și Gheorghe. Ce au câștigat de fapt? Absolut nimic, pentru că în continuare oamenii de același sex nu se vor putea căsători. ”Victoria” e că în continuare nu se poate. În fond nu e mare diferență între CpF câștigă și CpF pierde: cuplurile de același sex nu se puteau căsători înainte de Referendum, nu se pot căsători nici după. Tot Referendumul e doar o uriașă campanie de publicitate pentru Coaliție și nimic mai mult.
Și atunci de ce atât de multă lume are o problemă în a înțelege că toată treaba asta e o campanie de marketing pentru CpF? Dacă e campanie de marketing, de ce nu înțelegem că trebuie văzută într-un anumit context și că acel context poate transforma o aparentă înfrângere într-o victorie?

CpF câștigă referendumul cu tot cu boicot

Boicotul va ajuta CpF pentru că cifrele de la Referendum în cazul ăsta vor fi zdrobitoare. Comunicarea victoriei va fi axată nu doar pe a spune că X milioane de oameni au votat asta, dar și că 95% – 99% din ei au votat DA. Toate observațiile de mai sus rămân valabile, doar că CpF va avea baza pentru a accelera procesul de influențare și infiltrare în PNL și PSD. Nici noile partide (USR și RO+) nu vor fi scutite de presiune pentru că, așa cum arată sondajul acela de mai sus, ele au în structurile lor mulți oameni conservatori. Merită să repet o idee: ”Victoria” CpF în cazul acesta nu e interzicerea căsătoriei între cupluri de același sex, chestia asta nu se întâmpla oricum și știu și ei asta, victoria lor e faptul că au pus pe tapet acest referendum și că vor deveni o forță politică!  Ba mai mult, victoria va fi mai puternică prin prisma faptului că rezultatele sunt influențate de un boicot care va distorsiona puternic imaginea publică în favoarea CpF: nr. conservatorilor e zdrobitor mai mare în cazul acesta față de nr. progresiștilor!

Problema progresiștilor

• Referendumul se va desfășura pe parcursul a 2 zile
• Nu se va folosi sistem electronic de urmărire a voturilor

Acești doi factori pot duce la o surpriză de proporții și s-ar putea ca pragul de prezență să fie depășit. Și puteți fi convinși că acel prag nu va fi sărit duminică dimineața astfel încât să se poată repara prostia cu boicotarea ci va fi sărit atunci când va fi prea târziu. Ori asta e o greșeală tactică uriașă pentru orice șcenariu în care CpF strânge mai multe de 3 milioane de semnături pentru că:

• boicotul poate însemna doar o victorie pe termen scurt pentru progresism, dar lipsită de însemnătate pe termen lung pentru că Referendumul e o campanie de marketing, chestie care scapă progresiștilor
• procentajele de la Referendum vor fi folosite mulți ani de acum înainte pentru a justifica o grămadă de mizerii cu clasicul ”99% dintre români se opun …”

Pe de altă parte prezentarea la vot masivă a progresiștilor, chiar dacă înseamnă o înfrângere pe termen scurt pentru progresism prin validarea referendumului, se poate transforma într-o victorie pe termen lung. În primul rând căsătoria între persoane de același sex e oricum interzisă, deci prin prezența la vot nu se pierde un drept propriu zis. DAR aceeași prezență la vot va arăta partidelor politice că:

• în România există 1-2-3 milioane de progresiști – asta va fi o bază electorală bună pentru un partid progresist, fie el USR, RO+ sau oricine are curajul să se bage în doctrina asta
• Profilul votantului progresist va deveni evident: vârstă până în 40 de ani, venituri peste medie, activ politic. E fix genul de profil de votant de care partide ca PSD și PNL se sperie iar partide ca USR și RO+ au nevoie.
• atunci când se va pune problema unor măsuri conservatoare partidele vor știi că sunt 1-2-3 milioane de români care probabil că nu vor privi cu ochi buni măsura respectivă. Chestia asta nu va fi clară pentru nimeni în cazul în care nu se știe câți progresiști sunt.

Dar știți care e partea cea mai tristă în povestea asta? Chiar dacă ar deveni la un moment clar pentru progresiști că pragul de prezență va fi depășit, ei nu mai pot face mare lucru! Vectorii de imagine (influencerii) progresiști au repetat atâtea săptămâni la rând că ei boicotează referendumul încât o răzgândire în ziua 2 a Referendumului va avea probabil un impact redus.

Concluzii

Pe scurt:

• Coaliția pentru Familie nu e interesată de o victorie la Referendum cât e interesată de marketing
• Scopul lor e de a influența politica partidelor din România, nu neapărat Referendumul acesta.
• Referendumul e cheia prin care CpF arată partidelor câți conservatori sunt și că CpF îi reprezintă
• Progresiștii prin boicotarea Referendumului pot câștiga Referendumul, dar vor pierde tactic pe termen lung în cazul în care CpF ia peste 3 milioane voturi de ”DA”
• Temele conservatoare vor apărea din ce în ce mai des pe agenda publică, în special în cazul unui Referendum de succes pentru CpF