Recenzie: People’s Republic of Walmart

Îmi plac cărțile cu subiecte foarte specifice sau obscure. Îmi place ideea că există cărți care aprofundează subiecte mai puțin obișnuite pentru că asta e genul de chestie care mă face să citesc o carte în loc să frec duda pe internet.

People’s Republic of Walmart e fix genul ăsta de carte, un subiect foarte specific, dar care mă interesa de mult timp, doi autori care analizează metodic o problemă și apoi vin cu informații și perspective care sunt complet noi pentru mine (asta e o chestie destul de rară ca să fiu sincer).

Și cuprinsul cărții pentru cine e interesat:

People’s Republic of Walmart e o carte care discută problema planificării unei economii, dar din unghiuri diferite față de cele obișnuite, iar asta e chestia care m-a atras la ea.

Cred că majoritatea oamenilor care au trăit în România știu că țările comuniste aveau o economie planificată, cu planuri cincinale și cu niște oameni (mai mult sau mai puțin pregătiți) luând decizii cu privire la ce trebuie fabricat și în ce cantități.

Ei bine, ce ați crede despre următoarea idee: există organizații care au ajuns la un nivel de complexitate similar nu foarte departe de cel au unei economii naționale. E vorba de giganții de retail de tip Walmart (supermarket în SUA) sau Amazon (e-commerce) care au ajuns la o complexitate a operațiunilor uriașă.

Ce au firmele astea și nu aveau țările comuniste se întreabă cei doi autori? Ei bine, au tehnologia necesară pentru a putea comportamentul cumpărătorilor de pe site sau din magazine, o rețea logistică fenomenal de bine pusă la punct și în general abilitatea de a nu se pierde în propria lor complexitate.

Principala problemă a economiile lor comuniste care au încercat să se îndepărteze de modelul capitalist și să își planifice activitatea economică a fost fix asta: economia unei țări e atât de mare încât e greu să nu te înneci în atâta complexitate, dar apoi să iei și decizii.

Cei doi autori explorează ideea că tehnologia ar putea conduce la o nouă încercare de a planifica economia unei țări, de data asta cu ajutorul calculatoarelor. Fac o paranteză aici: ideea asta nu e noua, e o chestie pe care planificatorii sovietici și est europeni în general au încercat să o exploreze. Dar statele comuniste nu au reușit să integreze calculoaterele în planificare și în general în economiile lor la timp pentru a putea experimenta cu planificarea economică. Există o singură excepție, care e discutată în carte.

Prețul ca indicator

Tot legat de subiectul ăsta cartea explorează în mare detaliu dezbaterea dintre libertarieni și socialiști referitoare la folosirea prețului ca purtător de informație economică.

Pentru cei care nu știu subiectul, o creștere sau scădere a prețului nu ne spune doar că a crescut sau scăzut prețul ci și faptul că undeva pe lanțul de producție al acelui bun sau serviciu s-a întâmplat ceva care a dus la acea creștere. Poate s-a scumpit materia primă, poate cererea pentru acel ceva a crescut foarte mult, poate salariații au reușit să obțină mai mulți bani de la angajatori. Dacă abordezi prețurile ca pe un semnal economic atunci poți să încerci să înțelegi ce se întâmplă în economie monitorizând schimbările de preț. Problema e că pentru a putea folosi prețul pentru a extrage informație economică ele trebuie lăsate să fluctueze liber, fără intervenție. Dar dacă lași prețurile libere atunci populația de multe ori suferă (așa cum se vede clar zilele astea cu inflație mare). Dacă nu le lași libere atunci nu prea poți să îți dai seama în ce parte a economiei apar problemele pentru că nu poți folosi fluctuația prețului ca indicator.

Cartea discută în detaliu argumente pro și contra ideii că doar prețul format pe piața liberă poate oferi informația necesară. E o parte a statisticii și matematicii absolut fascinantă care se ocupă de bucata asta și dacă vă pasionează subiectul cu siguranță o să vă placă partea asta.

Gosplan și sovietici

Evident că se discută și despre Gosplan și cum au făcut planificare economică sovieticii. Surprinzător sovieticii nu au vrut inițial să planifice tot ci doar părțile din economie care erau necesare pentru efortul de industrializare a țării și război (cele două mergeau mână în mână pentru că era prioritizată industria necesară pentru război). Industria ușoară (textile, alimentară etc) și agricultura nu erau planificate, dar niște greșeli destul de grave cauzate de prostie și ideologie au dus la marea foamete din 1932 – 1933 și implicit a fost nevoie de intervenția statului. Dar asta nu a fost o chestie organizată ci doar o necesitate. Imediat ce a trecut foametea controlul statului în sectoarele astea neesențiale a fost redus și s-a revenit la o piață relativ liberă. Dar izbucnirea celui De-al Doilea Război Mondial a pus capăt complet liberalizării și întreaga economie a devenit planificată.

Cartea explică foarte bine cum a funcționat planificarea asta și ce anume a făcut să fie ineficientă. Cum ziceam și mai sus, calculatoarele ar fi putut ajuta la o mai bună planificare, dar URSS-ul a rămas mult în urmă Vestului în materie de introducere a fabricării și utilizării calculatoarelor.

Planificarea lui Allende

O parte din carte despre care chiar nu știam nimic e legată de regimul Allende din Chile și felul în care au încercat și reușit să folosească cu succes calculatoare pentru planificare economică. Povestea lui Allende e una tragică, un președinte socialist ales democratic, dar dat jos de un puci pregătit, finanțat și susținut de CIA care de altfel s-a și soldat cu moartea lui.

Dar înainte de puci Allende a reușit să pună la punct o rețea relativ rudimentară, dar surprinzător de eficientă de calculatoare în Chile care să furnizeze informații în timp real cu privire la producția industrială (chestie posibilă cu largul sprijin al unui om de știință britanic). Rețeaua asta și-a dovedit eficiența în timpul unei greve a transportatorilor în 1972 care risca să paralizeze țara (grevă sprijinită tot de CIA). În timpul grevei rețeaua de calculatoare pusă la punct de acel tip britanic a reușit să mențină industria în picioare prin coordonarea necesarului de resurse în timp real, chestie nemaiauzită până atunci și din câte știu eu neîncercată de atunci.

Greva nu a dat jos guvernul Allende tocmai pentru că nu a reușit să paralizeze țara așa cum sperau oamenii din spatele ei, deși a dus în cele din urmă la organizarea loviturii de stat.

Rețeaua aceea de calculatoare, deși rudimentară a arătat că e de fapt posibilă coordonarea economică în absența prețului.

Unde se găsește cartea

Eu am cumpărat cartea din Marea Britanie de la o librărie Waterstones. În România puteți să luați cartea de la Elefant sau Libris. În străinătate se poate comanda de pe Amazon.

Autorii

E prima dată când aud de autori, Michal Rozworski și Leigh Phillips, dar trebuie să recunosc că e o carte scrisă foarte bine și nu mi-am dat seama care ce capitole a scris.

Verdict

Una peste alta dau 10/10 cărții pentru că abordează o temă de nișă foarte intesantă într-un mod metodic, ușor de citit, cu exemple interesante și cu o documentară foarte bună.

Mai multe recenzii pe pagina dedicată a blogului: Recenzii – Cazanul