Populația României și inflația

În 2020 vuia prin presa că se întorc românii acasă. Nu s-a deranjat nimeni să dea cifre oficiale referitoare la câți români au revenit în țară odată cu pandemia. Noroc cu niște greci că au făcut niște calcule și au estimat că 1,3 milioane de români probabil au revenit în România în acea perioadă. Raluca Turcan (ministru la vremea respectivă) zicea că ”speră” să se fi întors 1 milion de români în 2021.
E relevantă chestia asta? Cam da, pentru că 1,3 milioane de români într-o țară de 19 milioane se cam vede. Vorbim de:

  • mai multe mașini pe străzi,
  • mai multă benzină cumpărată,
  • mai multă electricitate și gaz consumate
  • mai multă mâncare cumpărată
  • mai multe case locuite (chirie sau proprietate)

Ceea ce mă aduce la următorul gând: oare BNR când calculează proiecțiile de inflație ține cont de faptul că populația României a crescut în câteva luni cu 1 milion de oameni? E o întrebare sinceră și deloc retorică, chiar aș fi curios să știu dacă BNR a inclus 1 milion în plus de români în prognoza de inflație. Sau Guvernul, primăriile locale etc au avut în vedere ca va crește numărul de cereri de orice? Gen numărul de cereri de pașapoarte din cauza asta de exemplu?
Faptul că nu știm câți români trăiesc în România mi se pare bizar iar faptul că informația asta pare a fi secret de stat mi se pare și mai bizar. La urma urmei în absența unei astfel de informații chestii esențiale pentru prognoze economice (inflație, PIB, colectare taxe etc) lipsesc iar rezultatele sunt distorsionate.
Dar nu pare nimeni interesat de discuția sau de problema asta. Iar estimările economice ale României (BNR, Guvern, INS etc) nu prea sunt băgate în seamă de specialiști. De ce oare?

Spune și altora

11 Comments

  1. Nu are nimeni interes să cunoască populația exactă, fiindcă asta ar însemna dispariția a mii de posturi în administrație, declasificări de localități. Inclusiv numărul de europarlamentari e calculat la populație, de aia avem pe listele electorale 19 milioane de alegători, ce n-a avut România nici pe vremea lui Ceaușescu.
    Ținând cont de evoluția demografică, aș zice că populația reală efectivă care trăiește aici este undeva la 13 milioane, plus circa 1,5 care sunt „navetiști europeni” (adică pleacă-vin) la care se adaugă cei 4,5 stabiliți oficial în state UE.

    1. Adevarat, ar disparea niste locuri de munca din administratie, dar in mare parte nu cred ca ar fi afectat aparatul de stat. Populatia Romaniei a scazut cu vreo 5 milioane oficial din anii 90 pana acum iar personalul din administratie nu s-a dus in jos. Nu stiu daca vreo 2-3 milioane in minus ar face diferenta.

  2. Că ține sau că nu ține de detaliul acesta, în general, e rău pentru România inflația demografică.
    O dată, pentru că în termeni reali/absoluți, România nu poate să susțină (menajeze) atâția oameni în raport cu oportunitățile de angajare (și așa plătite cum sunt; există prea mulți fani ai sinicizării câmpului de muncă), cu sursa de hrană importată, cu habitatul (reședință) lipsă sau de calitate inferioară, alte bunuri importate și cu intabularea în relație cu instituțiile/directoratele statului.
    Tot, tot ce ține de logistică (nu de bani, valute, metale prețioase) nu ar putea să ajungă pentru lume. De sursele de energie, nu mai spun.
    În al doilea rând, noi avem contabili care se pretind că sunt bancheri.
    În al treilea rând, cu cât sunt mai mulți oameni, cu atât inflația e mai galopantă. Nu doar în relație cu logistica insuficientă din primul punct, ci și în relație cu economia înseși & menținerea ei.
    SUA e cea mai comodă fiindcă dolarul e rezerva valutară a lumii & poate să facă offshore-izări industriale, UE (BCE-ul) persistă să aibă €uro la stabilitate scăzută ca Germania să-și vândă matrapazlâcurile & să nu sufere de deflația mărcii/DM-ului, China trage de valuta ei să poată vinde în continuare pentru restul planetei.
    Aici suntem, pe parte monetară & macroprudențialitate, dar, noi avem contabili care se pretind bancheri. Aici suntem: https://en.wikipedia.org/wiki/Currency_war
    În al patrulea rând, geografia nu ne ajută în relație cu sursele de energie.
    Experiența comunismului a demonstrat, pe parte de surse de energie, că nu putem avea și pentru economie, și pentru consum. Demografia a fost forțată să crească și, drept consecință, s-a sacrificat electricitatea, octanul, apa caldă și altele, pentru economie – s-a sacrificat calitatea vieții, pentru că dementul voia să aibă oameni bovine subnutrite într-un țarc la nivel de țară.
    Faptul că a existat acest decalaj, demonstrează că nu ne permitem exuberanțe pe paritatea de inflație demografică.
    În al cincilea rând: out of sight, out of mind.
    Dacă e secret de stat, înseamnă că nu se vrea să se știe din pricina motivelor enumerate.
    Faptul că demografia scade e bine… scade inflația, scade cererea & se normalizează în raport cu ofertele, se poate menține o calitate a vieții OK-ish.

    1. Populatia tarilor vestice a fost in crestere constanta in ultimii 200 de ani. De vreo 10 populatia vestului creste constant cu inflatie pe la 1% sau chiar mai jos.
      Dar nici un stat vestic nu a avut parte de 1 milion de oameni veniti in tara in cateva luni, asta e diferenta (poate cu exceptia Germaniei in perioada crizei migrantilor).
      Populatia Romaniei va creste si ea in anii urmatori fie ca ne place fie ca nu, mare parte din imigranti. Ochiometric as zice ca Romania poate hrani lejer o populatie dubla, dar pentru a putea evita problemele pe care le-au avut altii cu imigrantii trebuie politici publice decente de dezvoltare economica si sociala.
      Urmeaza niste ani interesanti…

      1. „Populatia Romaniei va creste si ea in anii urmatori fie ca ne place fie ca nu, mare parte din imigranti. Ochiometric as zice ca Romania poate hrani lejer o populatie dubla, dar pentru a putea evita problemele pe care le-au avut altii cu imigrantii trebuie politici publice decente de dezvoltare economica si sociala.
        Urmeaza niste ani interesanti…”

        Dezvoltarea economică e plafonată demult.
        Ne-am atins țelul maximal demult (l-am depășit în comunism & calitatea vieții a scăzut concomitent; apropo de Curba lui Laffer).
        Nu putem mai mult, aia cu hrănitul populației e o dudă expirată & irealistă cu mentenanța (sau menajul, vorba antevorbitorului) imposibilă.
        Eu chiar sper că suntem 13-12 milioane de inși. De când au mai murit din oameni, iar expații au plecat & nu se mai întorc, calitatea vieții se îmbunătățește și aici, pe planeta Românica.
        Singura problemă va fi cum să-i forțăm pe expații reîntorși, „să-și trăiască bătrânețile”, să plătească suplimentar din surplusul acumulat din Străinezia, fără să fie afectată restul populației care n-a plecat.

        1. Coreea de Sud a trecut de la o tara distrusa de razboi la unul din cele mai dezvoltate state de pe planeta.
          Arunca o privire pe populatia lor: 19 milioane in 1951, 51 de milioane in 2021. Dupa logica ta ar trebui sa fie saraci lipiti pamantului, dar au PIB/capita de aproape 3 ori mai mare decat al Romaniei.
          Populatia Rusiei tot scade desi e probabil tara cu cele mai multe si variate resurse naturale de pe planeta. Mergand pe logica ta ar trebui sa fie putred de bogati si sa se imbogateasca si mai tare, dar nu e cazul.
          Calitatea vietii din Romaniei s-a imbunatatit pentru ca tara a fost integrata in UE si fluxurile comerciale internationale.
          Da, a fost ceva bun din plecatul romanilor in strainatate, au trimis miliarde de euro anual, bani care au finantat economia Romaniei. Dar acea forta de munca inalt calificata ar fi putut sa munceasca in Romania si sa duca la o crestere si mai puternica a economiei. Dar pentru asta era nevoie de o politica socio-economica decenta iar guvernele din ultimii 20 de ani nu au stiut (sau vrut) sa vina cu una.

          1. Desi nu sunt de acord cu majoritatea ideilor exprimate de Paul, are ceva dreptate la partea ca plecarea multora a crescut nivelul de viata aici. Dar nu din motivele expuse de tine. Marea majoritate a celor plecati pe afara nu fac parte din forta de munca inalt calificata, din contra, sunt aia care fac muncile urate sau banale la care vesticilor li se apleaca. Cules de capsuni, sparanghel, muncit in constructii, sters batrani la fund, munci prin fabrici, asta e grosul romanilor de afara. Stiu ca e urat sa spui asta, ca ne place sa credem ca umplem Vestul doar cu intelectuali dar nu e chiar asa. Si faptul ca toti oamenii astia care aici nu ar fi putut presta decat munci pe salariul minim au plecat afara i-a fortat pe patroni sa mai si mareasca salariul. Sa nu uitam, inainte de exodul asta replica era “daca nu vrei sa stai, mai am 10 ca tine la poarta”. Astazi discursul s-a schimbat in “nu mai gasim forta de munca, indiferent cat platim”. Doar plecarea afara a multor romani care au preferat sa plece pe principiul “imi rup carca, da’ macar mi-o rup pe bani, nu la bataie de joc” a facut posibila schimbarea asta de paradigma. Repet, stiu, nu e o chestie care sa o auzi des in discursul public pt ca da prost si practic arata clar felul in care statul roman a esuat in fata cetatenilor, dar cam asta e adevarul. Da, au plecat si doctori, ingineri, IT-isti etc. Dar astia o duceau relativ bine si aici. Nu ei au fost impinsi de la spate de disperare.

          2. Doctorii, inginerii, IT-isti plus cei care fac munci necalificate dar care au plecat ar fi contribuit la cresterea economica a tarii. Cand vezi pe la TV sau in presa ca firma X a preferat sa investeasca in Ungaria sau Polonia, nu in Romania, nu e pentru ca sunt taxele mari aici sau nu au primit sprijin de la guvern. In majoritatea cazurilor au facut asta pentru ca nu gasesc in Romania suficienta forta de munca de care au nevoie.
            Iar faptul ca nu se gaseste forta de munca in Romania e intr-o anumita masura datorat imigratiei, dar nu ar trebui uitat ca economia Romaniei a crescut destul de mult. PIB-ul din 2020 e dublu fata de cel de la data aderarii la UE, la o populatie mai mica. Nu e acelasi numar de oameni care se bat pe acelasi numar de locuri de munca si aceeasi bani, economia Romaniei e de 2 ori mai mare in 2020 vs. data aderarii la UE.
            Iar actuala crestere economica a Romaniei va ramane moderata in lipsa fortei de munca (si calificata si necalificata). In punctul asta Romania are nevoie de o populatie mai mare si o forta de munca mai calificata pentru a creste economic. Iar milioanele alea de romani de prin Vest ar fi foarte buni pentru treaba asta. Nu vorbesc din carti cand spun asta, fenomenul asta are loc de vreo 3-4 ani in Polonia, unde tendinta e ca multi polonezi sa revina in tara pentru ca salariile sunt decente si se intorc mai aproape de familie.

          3. Te contrazic, se duc in Ungaria sau Polonia pt ca sunt tari mai serioase si mai respectate decat Romania. Plus ca ungurii si polonezii nu isi dau singuri la bete cum facem noi care mai avem putin si ne rugam de UE sa ne bata la curul gol cu cat de corupti si nenorociti suntem, aia au si ceva demnitate. Si eu daca as avea o afacere si as avea de ales intre sa merg in Romania sau in Polonia, as alege Polonia fara sa stau pe ganduri.
            Aici nu te contrazic, la al treilea paragraf, dar fie nu ai inteles ce am spus, fie ignori total contextul. La momentul ala cu “am inca 10 ca tine la poarta” daca nu se producea exodul respectiv, salariile ar fi ramas pe loc fara nicio jena. Nu uita ce urlete au fost prin 2017 cand a marit PSD salariul minim, se plangea prohodul firmelor prin presa, toate corporatiile plecau etc. La noi intotdeauna e o rezistenta majora cand vine vorba de ridicarea nivelului de trai, rolul nostru in Uniune e de tara mica cu salarii mici. Faptul ca atat de multi oameni au ales sa isi bage picioarele, sa nu mai suporte basinile unor patronasi de doi lei si sa isi incerce norocul afara a schimbat total paradigma respectiva. Cand nu mai ai 10 la poarta care asteapta, altfel il tratezi pe ala de la lucru, ca nu ai chef sa il pierzi si daca vine guvernul si introduce o marire de salariu sigur ca urli in continuare ca din gura de sarpe ca intri in faliment, dar accepti pana la urma pt ca stii ca n-are cine sa il inlocuiasca. In contextul respectiv, pt nivelul salarial, exodul ala a fost un lucru bun. Nu te contrazic ca ar fi foarte bine ca oamenii aia sa se intoarca acasa si evident ca mi-as dori asta, sunt romani, la urma urmei, locul lor e aici. Pe cat facem pariu insa ca odata ce vor veni, tendinta va fi din nou de nesimtire din partea patronatelor? Speranta mea e ca e totusi un context diferit, mai ales in conditiile in care UE tot incearca sa impinga ideea unui salariu minim european, deci e posibil sa nu le mai mearga schema, dar vezi bine ca ai nostri nu primesc ideea asta cu incantare, ei considera ca daca se intampla asta se vor pierde locuri de munca. Stiu despre ce se intampla in Polonia, e inca un exemplu de comportament excelent al statului polonez, pacat ca noi ne-am racit relatiile cu ei de dragul Bruxellesului, mai ales in contextul asta al problemelor cu Rusia.

          4. „Doctorii, inginerii, IT-isti plus cei care fac munci necalificate dar care au plecat ar fi contribuit la cresterea economica a țării.
            Cand vezi pe la TV sau in presa ca firma X a preferat sa investeasca in Ungaria sau Polonia, nu in Romania, nu e pentru ca sunt taxele mari aici sau nu au primit sprijin de la guvern. In majoritatea cazurilor au facut asta pentru ca nu gasesc in Romania suficienta forta de munca de care au nevoie.”
            N-ar fi contribuit cu nimic.
            >Infrastructura & sistemul e îmbolnăvit de procedurile filtrării din cauze lipsei de infrastructură;
            >Comunismul & [supra-]industrializarea ne-a demonstrat că, dpdv al energiei (curent, petrol; zeama de varză putere a unei economii) suntem extraordinari de precari. Nu ne permitem.
            Am scris că sursele de energie nu pot satisface concomitent și economia, și consumul. Iar ca reprezentantă geopolitică, suntem la categoria de „foști vasali & tributariști”, nu „fost imperiu & fost emporiu”. Poți să deplângi ce forță de muncă vrei, logistica transporturilor, logistica energiei & logistica (capacitatea) industrială nu sunt sustenabile geopolitic & geoeconomic, unde Europa de Est e ca o unghie moartă.
            „Nu e acelasi numar de oameni care se bat pe acelasi numar de locuri de munca si aceeasi bani, economia Romaniei e de 2 ori mai mare in 2020 vs. data aderarii la UE.”
            Nu mai sunt la fel de mulți oameni și de aceea a mai crescut un pic economia, da, exact ce am scris și eu.
            Dar mai am o observație: paritatea puterii de cumpărare e la fel de scăzută, nu mai mare/puternică.
            Plafonarea creșterii economice ne-am atins-o demult, acum suntem pe schema de „steady-state economy.”
            „Iar milioanele alea de romani de prin Vest ar fi foarte buni pentru treaba asta.”
            Îmi pare rău dar nu ai dreptate. Ei & ele trebuie să rămână acolo & să moară tot acolo.

          5. „Coreea de Sud a trecut de la o tara distrusa de razboi la unul din cele mai dezvoltate state de pe planeta. Arunca o privire pe populatia lor: 19 milioane in 1951, 51 de milioane in 2021. Dupa logica ta ar trebui sa fie saraci lipiti pamantului, dar au PIB/capita de aproape 3 ori mai mare decat al Romaniei.”
            Coreea de Sud, ca celelalte țări asiatice, suferă de efectul anti-laburist & consolidare/cartelizare a economiei.
            În pofida cifrelor economice, nu vrei să devenim precum Coreea de Sud. Iar cei care au bani în România & fetișizează normele din Asia, habar nu au de nimic, în perspectiva dinamicii ergonomice, asupra economicului.
            Am mai avut unul care a crezut că modelul asiatic e grozav & a sfârșit executat alături de nevastă-sa, în timp ce țara condusă de el & servanții lui cu epoleți, suferă & acum de PTSD intergenerațional.
            „Calitatea vietii din Romaniei s-a imbunatatit pentru ca tara a fost integrata in UE si fluxurile comerciale internationale.
            Da, a fost ceva bun din plecatul romanilor in strainatate, au trimis miliarde de euro anual, bani care au finantat economia Romaniei.”
            Faptul că au plecat, au făcut loc altora. Asta e partea bună.
            „Dar acea forta de munca inalt calificata ar fi putut sa munceasca in Romania si sa duca la o crestere si mai puternica a economiei. Dar pentru asta era nevoie de o politica socio-economica decenta iar guvernele din ultimii 20 de ani nu au stiut (sau vrut) sa vina cu una.”
            Forța de muncă a avut de ales între a schimba orânduirea socio-politică și administrativă SAU plecarea în orizonturi.
            Au ales orizonturile. Nu e de condamnat dar nu e cale de întors, cu excepția prin care trebuie să le extragem surplusul dacă vor să-și „trăiască bătrânețile”. N-au vrut să se păteze pe mâini & nici să li se crusteze sângele sub unghii, OK, dar totul are un preț. And it’ll cost extra.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: