Ce a pierdut Marea Britanie ca urmare a Brexitului

Imediat după ce s-a anunțat acordul privind Brexit-ul, cei de la UE au publicat un rezumat referitor la ce a obținut Marea Britanie din acord față de ce avea înainte de acord în calitate de membru UE. Puteți vedea exact detaliile mai jos.

Chestia asta e evident un pic de PR venind de la UE. Vor să arate clar că Marea Britanie nu a primit ceea ce ar fi avut în calitate de membru al UE. Chiar și așa e un rezumat foarte bun al lucrurilor pe care le-a pierdut UK în ciuda acordului.

Cele mai importante chestii:

• Călătoriile între UK și UE nu se vor mai putea face fără existența unor controale. Pentru oameni asta înseamnă verificatul vizei de exemplu, al scopului călătoriei în țară și așa mai departe. Nu va fi nevoie de viză pentru călătorii scurte, de sub 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

Vor reveni costurile cu roamingul la călătoriile între cele două țări. E posibil ca unele companii de telefonie să păstreze beneficiul acesta, dar sunt șanse mici să vedeți asta la operatorii din România.

• Mărfurile care se mișcă între UK și UE, inclusiv mâncarea, vor trebui să treacă prin controale vamale. UK și UE au agreat că nu vor impune tarife asupra bunurilor care au originea în UK și UE, dar tot se vor face controale la graniță. Asta e o problemă ceva mai mare pentru mâncarea trimisă din UE către UK pentru că vorbim de bunuri perisabile, care nu pot sta blocate prin vamă zile întregi fără să se strice.
• Atât firmele din UE cât și cele din UK vor trebui să analizeze originea bunurilor pe care le vând pentru a vedea dacă vor fi supuse unor tarife vamale sau nu. Măslinele cultivate în Italia cresc în copaci din Italia, acolo e simplu de determinat originea bunurilor. Dar ce ne facem când o mașină din UK e exportată către UE? Dacă motorul provine din SUA, caroseria din Turcia, plasticul din Norvegia iar interioarele din alte 21 de țări, dar totul e asamblat în UK se va considera că originea mașinii e UK? Sunt reguli complexe în privința asta pe care firmele care exportă trebuie să le înțeleagă și să le aplice. Aruncați o privire aici dacă sunteți curioși cu ce se mănâncă regulile astea.
• Bunurile exportate de firmele din UK sau UE către cealaltă țară vor trebui să se supună regulile SPS (reguli fito-sanitare) pentru a putea fi introduse în cealaltă țară. Regulile fito-sanitare sunt importante pentru anumite tipuri de produse. Spre exemplu ați fi de acord să mâncați pui tratat cu antibiotice și spălat cu soluție pe bază de clor? Probabil că nu, iar UE nu acceptă importul de astfel de produse. În schimb asta nu e o problemă în Statele Unite, unde chestiile astea sunt permise. UK nu trebuie să urmeze regulile fito-sanitare ale UE astfel că dacă va încheia un acord cu Statele Unite, UK va accepta importul de astfel de pui. Ce nu va putea să facă însă va fi să exporte acest pui către UE. Regulile fito-sanitare sunt foarte importante pentru industria agricolă și cea de retail alimentar, motiv pentru care au fost ample discuții pe tema asta în Marea Britanie. Brexitul se anunță destul de nasol pentru locuitorii Marii Britanii (între care mă număr și eu), dacă Guvernul Britanic va decide să scadă standardele fito sanitare.

• Pe partea de servicii cea mai nasoală chestie pentru UK e legată de posibilitatea firmelor de servicii financiare din City-ul londonez de a accesa piața financiară a UE. Asta nu înseamnă că acele firme rămân pe dinafară însă ci faptul că le va fi mult mai dificil să opereze în UE dacă nu își mută serviciile acolo. Pentru a putea lucra din UK și a vinde serviciile lor către UE va fi nevoie de acorduri cu statele membre sau de folosirea conceptului de passporting. Problema e că ambele situații presupun costuri mai mari, ceea ce va face acele firme mai puțin competitive comparativ cu cele din UE. Situația e explicată foarte bine aici în cazul în care sunteți curioși iar terminologia e detaliată aici. Dar ca fapt divers majoritatea acestor firme deja și-au deschis birouri în UE de unde probabil vor presta acele servicii. De asemenea atât UE cât și UK au oferit acestor firme o perioadă de tranziție înainte de aplicarea acestor reguli.
• Transportul aerian și cel rutier vor fi la rândul lor supuse unor reguli și autorizații diferite în UK și UE.

• Marea Britanie și UE se vor despărți și pe piața de energie, chestie care momentan poate lăsa UK descoperit. Problema nu e legată însă doar de importul de energie din UE ci și de faptul că UK nu va mai putea beneficia de suport financiar de la UE pentru cercetare și dezvoltare a unor tehnologii noi pe partea de energie regenerabilă sau surse mai eficiente de generare a energiei. Dacă sunteți curioși cum arată comerțul între UK și UE pe partea de produse energetice (petrol, gaz etc.) aruncați o privire aici.
• Poate cea mai dureroasa chestie însă e retragerea UK din Programul Erasmus. Programul Erasmus e un program prin care studenților din program li se oferă posibilitatea de a studia pentru un semestru sau mai mult în altă țară. UK era parte din proiect iar UE le-a oferit posibilitatea să continue să fie parte din el și după Brexit, dar cu condiția să nu se retragă din el în următorii 7 ani. UK a refuzat însă. Studenții de la universități din Irlanda de Nord vor continua să beneficieze de program însă pentru că guvernul din Irlanda (țara independentă) a zis că vor plăti ei costurile. Pentru cei din restul UK guvernul britanic vrea să introducă un alt program (numit ”Programul Turing”, după Alan Turing) care să ofere posibilitatea studenților britanici de a studia în afara UK-ului. Nu e clar însă dacă asta va include și țări UE sau nu.

Una peste alta UK s-a retras din UE și odată cu asta a pierdut accesul la numeroase beneficii oferite de UE. Au câștigat în schimb un oarecare grad de independență (nu totală cum spun ei). Ce vor face cu această libertate? O vor folosi în  feluri care să ajute poporul britanic și economia țării? Nu știm încă, pentru că singurul lucru pe care l-am auzit până acum sunt promisiuni vagi. Timpul va decide însă dacă Brexitul a fost sau nu o idee bună.