Șeful la cazan 
A fost ceva scandal săptămâna trecută legat de faptul că prin PNRR România s-a angajat să limiteze cheltuielile cu pensiile la un procent fix din PIB: 9.4%. PNRR-ul agreat de România cu Uniunea Europeană vorbește despre menținerea acestui procent pe termen lung (adică până în 2070):
Pornind de la asistența tehnică, reforma va conține cel puțin următorul număr de măsuri concrete:
– păstrarea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile publice, în procente din PIB, pe termen lung (2022-2070), inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care limita de cheltuieli este depășită;
Apoi procentul:
Unul dintre obiectivele noii legislații va fi fi reprezentat de menținerea stabilă a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele de pensii publice existente) pe termen lung, la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul depășirii plafonului de cheltuieli.
Cum s-a ajuns la măsura asta? Dl. Ghinea, coordonator al PNRR zice așa (sursă):
Raportul de țară al României, realizat de Comisia Europeană, arată că România are un sistem de pensii nesustenabil. Comisia Europeană era foarte „speriată” că PSD a mărit foarte mult pensiile, mai ales prin legea din 2019, care creștea cu 30% anvelopa.
Apoi asta:
„Noi am calculat că cheltuiala medie cu pensiile este de 8% din Produsul Intern Brut (PIB), la care se adaugă pensiile speciale, pe care noi nu le-am calculat, dar le-a calculat Comisia Europeană la 0,8-0,9% din PIB. Și așa aveam un total sub 9% din PIB. Și atunci am negociat cu Comisia Europeană să creștem la 9,4%”, a punctat Ghinea.
Așadar, dacă nu era clar, acel 9,4% a fost calculat în felul următor:
cheltuiala curentă cu pensiile contributive + pensiile speciale = 9%
Apoi au pus un 0.4% acolo ca marjă de manevră.
Nu știu dacă realizați cât de mare tâmpenie e chestia asta. Nu e nevoie să vă spun eu, o spune tot PNRR, ia auziți aici:
Procesul de îmbătrânire va modifica raportul dintre populația la vârsta de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări în structura pe vârste și implicații pe piața forței de muncă. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) va crește, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mai diminuate în raport cu cheltuielile. Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România8, indică o scădere semnificativă a populației, cu 5,7 milioane persoane mai puțin în 2070 comparativ cu anul 2019.
Deci ce face o țară a cărei populație îmbătrânește și care va avea un număr fără precedent de pensionari până în 2070? Exact, va păstra cheltuielile neschimbate ca procent din PIB!
Deci azi avem 9% din PIB cheltuiți cu pensiile, până în 2070 când va ieși la pensie cel mai mare contingent de populație din istoria României vor crește cu maxim 0,4%! Pentru că…habar nu am, așa au gândit mințile luminate care au negociat PNRR.
E mult, e puțin procentul ăsta?
Haideți să ne uităm la alte țări din Vestul Europei, alea la care aspirăm și ale căror politici le vrem și noi:
- Franța: La nivelul anului 2018 francezii cheltuiau 13% din PIB pe pensii! Da, ați citit bine, 13%.
- Germania: nemții super serioși și chibzuiți cu banii cheltuiau10% cu pensiile în 2018. Adică mai mult decât România.
- Spania: Spaniolii și ei aveau 11% din PIB alocați în 2018 pentru cheltuieli cu pensiile.
- Italia: Nu i se zice degeaba ”La dolce vita” în Italia. Italienii aveau 16% din PIB alocați pensiilor în 2018
România cheltuie mai puțin decât oricare din țările astea cu pensiile ca procent din PIB. Apropo, oamenii de la Comisia Europeană cu care am negociat oare vin din una din țările astea care au cheltuielile mai mari ca ale României?
Dar Daniel, România nu are veniturile bugetare ale țărilor din Vest!
Iată, asta zice și Ghinea:
„PSD zice că anvelopa de pensii este de 9,4% din PIB, în timp ce în Vest e de 13%, dar la noi este o mare diferență de venituri. În plus, toate statele din estul Europei au la acest moment o medie de 8% din PIB acordată pensiilor, dar în cazul nostru problema este cea mai gravă, deoarece noi colectăm anual mult mai puțin”, mai spune fostul ministru. (sursă)
Ia să vedem, așa o fi în Europa de Est?
- Polonia: țară și ea comunistă ca noi aloca 11.1% din PIB pentru pensii în 2018.
- Ungaria: uite pe cineva aproape de noi: 9,2% din PIB în 2018.
- Bulgaria: 9,1% din PIB pentru vecinii de la sud de Dunăre.
- Cehia: 8,1% în 2018 cheltuiau cehii cu pensille
- Estonia: 7% din PIB în 2018 pe cheltuieli cu pensiile
- Letonia: 7% din PIB în 2019 pe cheltuieli cu pensiile
- Lituania: 6,7% din PIB în 2018 pe cheltuieli cu pensiile
Acum sincer chiar sunt curios de unde a scos Cristian Ghinea acel 8% în medie. Nu de alta, dar nu poți face media aritmetică mai sus și să îți dea 8%:
- Singurele țări care au sub 8% sunt țările baltice, care adunat au 6 milioane de locuitori.
- Bulgaria are 6,9 milioane locuitori,
- Ungaria are 9,7 milioane,
- Cehia are 10,7 milioane
- Polonia are 37 milioane.
Cum o fi dat media 8% fostului ministru cu populațiile astea? În fine, trecem peste matematică, aia e grea.
Cum rămâne cu veniturile bugetare?
Păi fiți atenți aici ce logică au avut oamenii ăștia:
- Problema României: cheltuie mult cu pensiile, dar are venituri bugetare mici.
- Soluția PNRR: haideți să legăm cheltuielile cu pensiile de PIB, nu de veniturile bugetare.
Serios, eu sunt foarte curios cum vine asta, de ce nu au legat cheltuielile cu pensiile de veniturile bugetare, dacă asta era problema?
Haideți să vă traduc eu ce înseamnă treaba asta: indiferent cât de multe venituri se strâng la bugetul de stat, pensiile nu pot crește peste acel 9,4%. Bugetul de stat poate avea căcălău de bani, să își permită să plătească pensii duble sau triple, e irelevant. Sau dimpotrivă, putem să strângem la bugetul de stat bani mai puțini decât în prezent, vom putea menține pensiile la același nivel dacă asta ne dorim.
Serios, vreau să știu și eu care a fost logica aici! Nu are absolut niciun sens în afară de a fi un act performativ prin care guvernanții români și niște tehnocrați de la Comisia Europeană să pară că sunt preocupați de stabilitatea finanțelor publice. Dacă ar fi vrut să facă o faptă bună legau acel plafon de cheltuieli cu pensiile de veniturile bugetare (incluzând aici și contribuțiile sociale).
Dar nu au făcut asta, impunând în schimb un plafon teribil de rigid, dar perfect inutil pentru că nu e corelat cu nimic legat de pensii sau cheltuieli bugetare. Iar treaba asta se vede din avion!
Care vor fi consecințele?
Dacă acel plafon se respectă prima consecință și cea mai evidentă va fi creșterea mizeriei sociale în rândul viitorilor pensionari. Numărul pensionarilor va crește puternic în următorii 10 – 20 de ani pentru că va ieși la pensie o generație de români destul de mare ca număr.
Va crește PIB-ul atât de mult încât să acopere creșterea numărului de pensionari? Doamne ajută! Dar cel mai probabil că nu vom avea o creștere pe măsură a PIB-ului. Ceea ce înseamnă că aceeași plăcintă se va împărți la mai mulți.
Va crește populismul. Odată cu ieșirea la pensie a unui contingent mare de populație vor apărea și populiștii pe partea de pensii. Vor fi destui cei care vor propune renegocierea PNRR pentru a fi realeși sau încălcarea sa pur și simplu dacă e nevoie. Iar asta va duce la altă problemă:
Va apărea euroscepticismul în România. Măsura asta cu plafonarea la 9,4% nu e doar lipsită de logică economică ci și nedreaptă dacă ne uităm la cât cheltuie țările vestice. Vor fi mulți care vor arăta cu degetul Franța, Germania și alte țări și vor spune: ei de ce au voie și noi nu? Da, dar știți, veniturile bugetare și alte manele. Am explicat mai sus, trebuia legat plafonul de veniturile bugerare dacă asta era ce îi durea pe guvernanți.
Și uite așa își sapă UE singură groapa: cu măsuri stupide și dublă măsură, strictețe fiscală în Est, dar măsuri relaxate în materie de pensii în Vest.
Va crește imigrația și emigrația. Imigrația va fi absolut necesară pentru a menține România pe linia de plutire dacă acest procent se menține. Nu cred că politicienii înțeleg, dar pensionarii cheltuie bani. Dacă li se va restrânge puterea de cumpărare nici economia România nu va performa. Iar faptul că un contingent mare de români va ieși la pensie înseamnă că vor trebui înlocuiți cu imigranți. România de peste 20 de ani va fi foarte diferită de cea din prezent. Iar de aici să începeți să vă obișnuiți cu tensiuni sociale, extremism politic și așa mai departe. Înlocuirea populației îmbătrânite va fi crucială pentru România și pentru asigurarea unei creșteri a pensiilor.
Pensiile speciale nu vor dispărea. Am văzut că sunt oameni care au impresia că plafonul ăsta va duce la dispariția pensiilor speciale. Nu, nu se va întâmpla asta. vor pune însă și mai multă presiune pe bugetul de stat și va limita creșterea pensiilor contributive.
Mandatul politic
Eu sper că România va renegocia acel PNRR. Nu de alta, dar ce a făcut PNL și USR acolo depășește considerabil mandatul primit de la votanții lor. A avut vreunul din partidele astea două în programul de guvernare faptul că vor lua o astfel de măsură? Ar mai fi strâns atâtea voturi dacă o făceau?
A explicat vreunul din aceste două partide românilor ce înseamnă concret această măsură?
Dacă erau atât de preocupați de bunăstarea românilor de ce nu au dezbătut acel procent public la momentul respectiv? Poate pentru că nici lor nu prea pare că le era clar ce au negociat? Spre exemplu actualul prim-ministru al României zice că de fapt nu s-ar fi agreat nimic concret vis-a-vis de acest proiect și că se va renegocia în 2023.
Deci cum e până la urmă? Rămâne așa? Sincer, eu aș renunța complet la banii de la UE în condițiile astea pentru că plafonul ăsta riscă să creeze probleme economice, sociale și politice uriașe.
P.S: Locuiesc în Marea Britanie și sunt șanse mici să încasez pensie de stat din România deci îmi e totuna dacă procentul ăsta e de 9,4% sau nu. Dar dacă tragi speranțe să ieși la pensie în România atunci ar trebui să îți pese de subiect.
E fix ce spuneam unii dintre noi cand la tv si in spatiul public se aduceau osanale UE ca “da cu banii in noi” si lui Iohannis, super-negociatorul care de la suma de 80 de milioane a ajuns pe la 28, probabil nu o sa ii vedem nici pe aia si s-ar putea sa ne dorim sa nu ii vedem la cum arata lucrurile. Cine stie cate astfel de bombe mai stau ascunse prin PNRR-ul ala, e abia inceputul. Asa e cand il lasi pe Ghinea la butoane. As zice ca sper ca useristii daca citesc stirea asta poate mai scot capul din fund dar sa fim seriosi, din partea lor pensionarii ar putea sa arda in chinuri si in mintea lor n-ar fi vreo pierdere, oricum aia sunt balast pesedist. Culmea e ca Budai cand vorbeste despre asta e luat peste picior si UE nu cred ca va da inapoi. Ciuca aici vad ca zice ca trebuie renegociat, cand vorbea despre accederea in OCDE nu mi s-a parut la fel de transant. Sincer, nu stiu cat de mult ii pasa de tema asta si nu prea pare pe “felia” lui, sa zic asa.
O problema mare a pandemiei si care mi s-a parut mult, mult prea usor acceptata de populatie a fost relatia insidioasa presa-putere. In momentul in care s-au virat banii aia de “sprijin pt pandemie”, practic noi nu am mai avut presa libera (chiar si asa cum era ea), ci doar portavoce a puterii si propaganda pe paine 24/7. Pana si Antena3, archenemy-ul PNL-USR, era cam in coltul puterii. Ori in conditiile astea n-am putut avea dezbateri serioase pe nicio tema (sanitara, restrictii, conditiile din spitale, tratamentul aplicat pacientilor) si nimeni din presa nu a pus nicio secunda intrebarea: ce mama naibii e in PNRR-ul ala? Pare ireal acum, bine, parea si la vremea aia da’ nu s-a agitat nimeni.
Merita totusi amintit, ca o paranteza, ca nu e prima data cand UE care altfel ne tine prelegeri constant despre transparenta, o arde netransparent. Da, jegosi ai nostri da’ nici Bruxelles-ul nu s-a chinuit sa faca lumina. Si asta imi aminteste si de schema lu’ tanti Ursula (nu e la prima abatere, a mai facut una de asta si la ea acasa) care nu mai are mesajele schimbate cu seful Pfizer si totul e in regula, nicio investigatie de coruptie acolo, Kovesi era zmeu doar prin tara de manuta cu SRI, afara merge pe burta. Doar asa ca idee, cam cat de mult conteaza “valorile europene” de fapt.
Vor fi niste schimbari de atitudine in 5-10 ani cand parintii actualilor votanti de dreapta vor incepe sa iasa la pensie. Atunci fie se tin de ideologia lor si isi ajuta parintii cu bani din propriile fonduri fie incep sa voteze cu psd sau ce alt partid va promite cresterea pensiilor.
Legat de UE, acolo e mai complicata povestea, dar cred ca romanii incep sa invete incet incet ca si UE sunt oameni, nu zei binevoitori. Si cu ocazia asta poate incepem si noi sa negociem cu UE pe baza intereselor nationale nu cele ale partidelor.
Multi dintre romani invatasera de mult ca UE sunt oameni, nu zei binevoitori, da’ e greu cand la orice critica vizavi de Bruxelles dai de clasicele “esti putinist”, “du-te la Kim daca nu iti convine”, ” esti pesedist/peremist/aurist prost” etc.
Principala problemă este că pensiile au fost introduse în PNRR la „Reforma fiscalității”, nu la „Cheltuieli Sociale” unde este locul. Atât l-a dus pe Ghinea capul, interesat efectiv doar să le-o tragă la PSD, că pensiile sunt de stânga și ei sunt de dreapta, deci nu le trebuie lor. Și oricum pensionarii nu votează cu ei 🙂
Asta e o observatie buna, ce cauta pensiile la capitolul ala din moment ce ei nu isi propun o reforma a fiscalitatii legate de pensie (CAS).
Si da, nu le-a pasat pt ca au crezut ca nu ii afecteaza pe votantii lor. Doar ca ii va afecta pt ca masurile de acolo se intind pana in 2070 cand inclusiv votantii lor vor iesi la pensie. Mai rau, cand parintii votantilor vor iesi la pensie pe sume mizerii va avea loc o revolutie tacuta in privinta atitudinii fata de cheltuielile sociale.
Articolul atinge doua subiecte actuale si cumva sensibile. Primul este PNRR si modul in care a fost conceptu. Al doilea este subiectul etern in Romania pensii si valoarea lor.
Pe planul PNRR sunt multe semne de intrebare si aici este clar acest plan trebuia sa fie redactat intr-un cadru larg cu toate partidele politice. Se duceau intr-o vila de protocol fiecare cu agenda lui se negocia pe puncte si la final se scotea o prima versiune. Apoi se mai negocia ce se putea negocia si era un document agreat de toata lumea. Clar ar fi existat niste probleme, dar toate discutiile sterile de inainte si de dupa ar fi fost puse in paranteza. Nu s-a agreat, nu s-a putut asa ca prin urmare documentul a fost lasat pe mana lui Ghinea si s-a ajuns unde s-a ajuns. Cam asta e situatia curenta si marja de negociere pentru Romania este mica din varii motive. Odata ca oamenii ce se duc la negocieri cu CE nu sunt foarte rasariti profesional, respectiv nimeni nu are o idee concreta ce sa ceara. PNRR putea fi un proiect de tara agreat de intreaga clasa politica si prezentat romanului de rand ca o directie de dezvoltare.
Acum problema pensiilor este una foarte urata sa nu zic critica. Urata deoarece este aberant ca oamenii dupa o viata de munca sa traiasca sub demnitatea lor multii fiind o masa electorala importanta. Critica pentru ca este limpede ca buna ziua faptul ca sistemul va intra in colaps. Mai precis prea putini oameni activi contribuie pentru cei care vor iesi la pensie. In toata situatia asta solutii bune nu prea exista, ci doar solutii mai mult sau mai putin dureroase. Si spun asta daca nu prin magie aducem peste noapte mai multi oameni activi care sa sustina sandramaua ceea ce clar schimba directia.
Cum mai toate statisticile,analizele arata faptul ca populatia Romaniei o sa imbatraneasca rapid in urmatorii ani, iar tara se va depopula cu o viteza crescuta in urmatorii 10-20 ani este clar ca ne aflam in fata unei alegeri nasoale. Clar Ghinea a gresit la modul in care a pus problema in PNRR, insa in acelasi timp timpul este in defavoarea Romaniei si de undeva reforma acestui domeniu trebuie sa inceapa. Cum nimanui nu i-a pasat, omul a facut o alegere si cam asta a fost. Nu-i iau apararea doar ca atunci cand este vorba de pensii nimeni nu a incercat sa reformeze sistemul si sa-l eficientizeze. Prin urmare este foarte clar ca-i vom pune cruce acestui sistem si fiecare se va salva pe sine.
Ghinea a dat drumul la apa intr-o casa deja inundata, aia e problema. In loc sa incerce sa rezolve problema a reusit sa o agraveze. Nu stiu daca a facut asta intentionat sau nu, aia e alta discutie.
Cat despre PNRR, e cum zici tu. De la PNL nu cred ca se astepta nimeni la transparenta, dar USR se bate cu pumnul in piept ca ei sunt altfel. Cred ca asta deranjeaza. Si repet, nimeni nu a mers la alegeri cu ceva similar masurilor mentionate in PNRR. De aia le lipseste legitimitate politica si sustinere populata.
@Daniel
Problema pensiilor a fost un cartof fierbinte pasat din guvernare in guvernare. Nimeni nu a venit sa prezinte o viziune coerenta pe acest domeniu de frica decontului electoral. La un moment dat era clar ca se va ajunge intr-un punct in care o decizie dureroasa trebuia luata. Faptul ca s-a intamplat acum, nici nu mai conteaza deoarece lucrurile sunt urate oricum ai da-o. Sti cum e poti sa ai moarte dureroasa si lunga sau una simpla si rapida, dar la final tot mori.
Si toata treaba asta s-a intamplat din frica de asumare si amanarea unor masuri care puteau atenua si schimba un pic sistemul. Pentru mine oricum este clar ca pensia de stat din Romania o sa fie in cel mai bun caz echivalentul unui salariu minim pe economie, respectiv trebuie sa gasesc alte alternative pentru pensie(imobiliare,bursa,pensii private etc.) cat sunt in putere. Dar din nou asta inseamna sa amani decizii.