BREXIT: Ce opțiuni are Marea Britanie

Marți, 15 ianuarie este ziua în care Parlamentul Britanic va vota propunerea Primului Ministru privind Brexit.
Plecând de la un thread de pe twitter care sumarizează foarte bine opțiunile Marii Britanii din momentul de față, m-am gândit că ar fi util să le explic și eu ceva mai detaliat.

Ce se votează marți

De când a preluat șefia Partidului Conservator și postul de Prim Ministru al Marii Britanii de la predecesorul ei (David Cameron, tipul care a avut ideea creață a referendumului Brexit), sarcina nr. 1 a doamnei Theresa May, a fost negocierea unui acord cu Uniunea Europeană.
Acest acord e necesar atât pentru UE cât și pentru Marea Britanie din mai multe motive, dar 2 sunt esențiale:

1. cele două să poată să continue să facă comerț
2. cetățenii UE din UK și cei britanici din UE să nu se aleagă cu un statut de imigranți clandestini

după 29 martie 2019, când ar trebui să aibă loc oficial Brexitul. UE și Guvernul Britanic s-au înțeles pe anumite teme undeva pe la final de noiembrie, urmând ca în decembrie 2018 să aibă loc votul. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, May retrăgând acordul de la vot în ultimul moment, după ce devenise clar că va fi respins. Lucrurile erau atât de rele încât o mare parte din propriul ei partid se opunea prevederilor din noul acord.
Ce era așa nasol în acord? Problema nr. 1 era așa numitul ”Irish backstop” o prevedere din noul acord cu UE care spunea că Irlanda de Nord rămâne în spațiul vamal al UE, în timp ce restul UK-ului părăsește Uniunea.
Am explicat acum ceva timp spinoasa problemă a graniței irlandeze. Un rezumat foarte scurt ar fi următorul: Dacă Irlanda de Nord rămâne în UE, iar restul UK-ului nu, atunci Irlanda de Nord intră sub sfera de influență irlandeză.
Ba mai mult, dacă Irlanda de Nord poate fi parte atât din UK cât și din UE, atunci de ce nu ar putea și Scoția?
Ce anume se va vota marțea asta deci? Păi același lucru care trebuia votat și în decembrie și despre care am scris înainte de votul de atunci

Ce se va întâmpla marți?

Cam toată lumea e de acord că propunerea doamnei May va fi respinsă de Parlament. Nu e o chestiune de ”dacă va trece” ci de ”cât de rău va fi respinsă”. Odată cu respingerea propunerii, opoziția din UK, constituită în mare parte din Partidul Laburist (”Labour”) va cere alegeri anticipate. Mandatul și promisiunea nr. 1 a doamnei May a fost negocierea unui acord cu UE favorabil pentru UK. Cum proiectul ei va fi respins sunt voci inclusiv în partidul ei care îi cer să se retragă din poziția de Prim Ministru.

Deci ce opțiuni are Marea Britanie după ce propunerea de acord va fi respinsă?

Opțiunile Marii Britanii

Bun…ce se întâmplă după vot? În acest punct Parlamentul a respins acordul negociat de Theresa May și Marea Britanie nu are nici un fel de plan pentru Brexit. Deci?
În punctul ăsta se pot întâmpla multe chestii. De exemplu:

Hard Brexit

Marea Britanie poate să nu facă absolut nimic și să părăsească UE fără nici un fel de acord. Scenariul acesta e cunoscut drept ”hard Brexit” și e destul de nasol pe termen scurt.
Consecințele imediate ale unui hard Brexit vor fi vizibile în porturi și aeroporturi acolo unde vor fi blocaje vizibile din cauza faptului că între UK și UE vor exista din nou bariere vamale. Chestia asta va fi subiectul nr. 1 în presă, dar adevăratele probleme ale hard Brexitului sunt taxele vamale și faptul că firmelor britanice le va fi mai greu să facă afaceri în UE. La rândul lor, firmelor din UE le va fi mai greu să facă afaceri în UK.
City-ul londonez, capitala financiară a Europei se va trezi deconectată de restul pieței europene. Marile companii financiare din Londra au planuri de rezervă și încă de prin 2017 au început să își deschidă birouri prin Europa. Dar birourile în Europa fac lucrurile mai ușoare, dar nu înlătură barierele.
Dincolo de problemele cu UE consecința cea mai urâtă pentru Marea Britanie va fi restabilirea unei granițe cu controale la granița cu Irlanda ceva ce May a spus că nu se va întâmpla. Și teama tuturor e că această granița va duce la reapariția IRA și a atacurilor teroriste, după ce acestea au dispărut aproape complet odată cu Acordul Good Friday.

Revocarea articolului 50

Da, Marea Britanie poate anula articolul care spune că se retrage din UE. Poate face asta până fix în ultima zi, adică până pe 29 martie 2019. Opțiunea asta e relativ nouă și a apărut după un caz al Curții Europene de Justiție pronunțat pe 10 decembrie 2018.
Curtea a decis că o țară are dreptul de a revoca articolul 50 pentru că acest lucru reprezintă o exercitare a dreptului său suveran de a lua decizii.
Ce s-ar întâmpla dacă articolul 50 ar fi revocat? Totul s-ar întoarce la situația de dinainte de Brexit:

• Brexitul ar fi anulat, dar
• ar exista fricțiuni puternice între diverse fracțiuni din politica britanică vis-a-vis de suveranitate

Principala problemă cu revocarea articolului 50 e faptul că există un referendum care spune că poporul britanic vrea Brexit. O variantă discutată des ar fi un nou Referendum. Aici apare însă o întrebare spinoasă: dacă referendumul de acum zice că britanicii nu vor Brexit, ce facem cu primul referendum? Îl ignorăm? Mai facem încă unul pe sistem cine face 2 din 3 câștigă?
O variantă interesantă vehiculată pe aici ar fi ca un nou referendum să aibă întrebarea diferită de cel vechi. Mai exact noul referendum nu ar trebui să întrebe ”vreți ca UK să rămână în UE?” ci ”vreți Brexit fără acord sau renunțăm la Brexit”. Ar fi o rezolvare elegantă a problemei pe termen scurt, dar nu garantează nimeni că la următoarea recesiune economică un alt politician va vrea un nou referendum.
Procesul în sine ar dura de asemenea destul de mult și ar fi relativ complicat așa cum explică The Guardian.

Prelungirea suspansului

Opțiunea asta pare a fi cea mai probabilă în momentul de față. Zilele astea au apărut zvonuri despre o potențială extensie a aplicării art. 50 până în iulie. Pe românește, asta ar înseamna amânarea Brexitului până în iulie 2019. Legislația europeană spune că UE și Marea Britanie pot agrea o amânare a datei de părăsire dacă există motive întemeiate.
După votul negativ și în lipsa unui plan B, va fi nevoie de timp pentru ca Guvernul Britanic să se adune și să vină cu o soluție. Ce se poate întâmpla în lunile astea? Multe lucruri:

• Guvernul May ar putea pica și ar putea fi înlocuit cu un alt guvern conservator
• Guvernul May ar putea pica și ar putea avea loc alegeri anticipate. În acest caz e posibil ca Partidul Laburist să vină la putere. Va continua Labour procesul de ieșire din UE fără consultare? Va vrea Labour un al doilea Referendum? Jeremy Corbyn, șeful Labour, vrea alegeri anticipate și spune că Brexit ar avea loc dacă ar câștiga partidul lui. Nu e clar pentru nimeni ce anume ar face Corbyn diferit față de May în fața celor de la Bruxelles. În fond nu are putere de negociere mai mare decât May.
• Ar putea avea loc un al doilea Referendum așa cum spuneam mai sus, dar ce anume s-ar întâmpla după Referendumul 2 e neclar: se va merge pe ideea că UK rămâne în UE? Sau se va pune pauză la mișcarea Brexit deloc de neglijat în Marea Britanie acum.

Problema e complicată și mai rău de alegerile europarlamentare. Dacă ar fi membră UE, în mai 2019 Marea Britanie ar trebui să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European. Ce se întâmplă dacă până în mai 2019 Marea Britanie tot nu știe dacă va mai fi membră UE?

E posibil ca Marea Britanie să mai fie membră UE?

Asta e întrebarea nespusă de nimeni, dar la care toată lumea se gândește. Odată cu declanșarea Brexitului UE a început un proces lent, dar cu efecte vizibile de reformă internă. UE e un organism viu, în continuă modificare, iar plecarea Marii Britanii va conduce cu siguranță la o reașezare a politicilor sale.
Uniunea Europeană, cu sau fără Marea Britanie, vrea să crească și se întreabă ce vrea să fie când va fi mare. În martie 2018 au fost avansate mai multe scenarii pentru viitorul Uniunii Europene și am explicat atunci care ar fi locul României în fiecare din ele.
Marea Britanie, ca membră a UE, s-a opus activ oricărei tentative de progres în politicile europene. Fără Marea Britanie, un obstacol major spre o Uniune Europeană Federală va dispărea. Deși nimeni nu spune asta, pe la Bruxelles nu s-ar supăra nimeni dacă Marea Britanie ar rămâne în uniunea vamală a UE (similar cu Norvegia de exemplu), dar ar părăsi structurile de decizie ale UE.
Problema e că asta ar pune Marea Britanie într-o poziție mai proastă decât acum. Ca membră a UE, Marea Britanie are control asupra deciziilor din UE. Ca membră a uniunii vamale, dar în afara UE, ar avea zero putere de decizie.

Ce urmează?

Marea Britanie va fi ok indiferent dacă Brexit va avea loc sau nu. Nu îi va fi la fel de bine în afara UE ca în UE dar nu va deveni o țară săracă.
Așa cum remarca și tipul ăsta din The Guardian, Marea Britanie și Europa sunt legate una de alta fie că le convine, fie că nu. Milenii de schimburi comerciale, economice și umane nu vor înceta brusc după Brexit.
Brexit va fi doar începutul unei noi relații.