Merită să investesc într-o pensie Pilon III? Ce alte modalități de economisire recomanzi? Întrebări de la cititori

Salut Daniel,

Sunt un cititor fidel al blogului tău și aș vrea să îți transmit că apreciez foarte mult modul tău echilibrat de a scrie și informațiile de mare valoare pe care le oferi.

Îți scriu în legătură cu o dilemă pe care o am și aș dori să te întreb dacă ai putea să mă ajuți. Problema este în felul următor: am ajuns la o vârsta la care să mă gândesc la pensie (nu că îmi doresc neapărat să ies la pensie, însă știi cum este viața), iar ca angajat în România, contribui deja la Pilonul I și Pilonul II. Îmi dau seama că pe ele nu te poți baza la bătrânețe, iar de aceea am început să ma interesez de ce aș putea să mai fac eu în plus pentru mine în viitor și uite așa am ajuns la Pilonul III.

Ideea este că nu prea am găsit informații despre Pilonul III care să nu fie de la bănci sau ASF. Întrebarea mea este foarte simplă: merită să investesc în Pilonul III sau mai bine caut alte alternative? Din ce am văzut, toate fondurile din Pilonul III au între 40-50% din portofoliu investit în titluri de stat și ținând cont de ce ai scris tu despre Pilonul II, nu știu cât de înțelept ar fi să mai investești suplimentar în aceste titluri, când asta deja se întâmplă la Pilonul II. Mai mult, am observat și o listă lungă de comisioane și sunt curios cât afectează și ele randamentul final.

Dacă este cazul să mă uit după alternative, cam ce ai recomanda, ținând cont că suntem în România și nu avem atât de multe instrumente de investiții disponibile cum au, de exemplu, englezii sau nemții?

Îți mulțumesc anticipat și îți doresc o zi frumoasă,

Răzvan

Salut Răzvan,
În primul rând mă bucur că te preocupă subiectul și că te gândești deja la planuri de economisire pentru așa ceva. Știu că poate suna ciudat, dar facem parte dintr-o generație care s-ar putea să aibă ceva probleme cu pensia și eventual să nu apuce să se bucure de ea. Așa că ar fi bine să ne apucăm de economisit încă de pe acum pentru că nu se știe niciodată ce ne va aduce viitorul.
În principiu am evitat să dau sfaturi financiare până acum din două motive:

1. pentru că e internetul plin de oameni care îți explică treaba asta. Probabil ai auzit despre cum să te retragi la 40 de ani, cum să faci o gălăgie de bani din venituri pasive și alte chestii de genul. M-am gândit că lumea nu vrea probabil să audă aceleași platitudini repetate la nesfârșit.
2. pentru că nu sunt specialist. Am terminat ASE-ul și lucrez în consultanță, dar nu am experiență în a consilia oamenii în legătură cu felul în care ar trebui să își gestioneze finanțele. Sunt oameni specializați pe așa ceva care sunt cu siguranță mai avizați decât mine să îți spună cum se fac lucrurile ca la carte. Astea sunt genul de chestii de care nu mă ating pentru că nu sunt consilier financiar și pentru că sunt sceptic în privința lor.

Așa că ia ce îți zic pe aici cu o doză de scepticism pentru că nici eu nu mă pricep la toate. Comentariile mele se bazează așadar pe experiențe personale.
Legat de întrebarea ta, pe scurt răspunsul ar fi următorul:

• Fondurile de pensii private sunt ok pentru economisire pe termen lung, dar nu ar trebui să te bazezi doar pe ele. 
• Niciodată nu e bine să ai toți banii economisiți într-un singur loc pentru că nici un instrument nu îți oferă protecție 100%.
• Încearcă să îți diversifici economiile pentru a reduce riscul.
• Și nu uita niciodată o vorbă a americanilor: ”cash is king!” E bine să ai lichidități pentru cazuri de urgență.

Răspunsul mai pe larg ar suna așa:

Pilonul III / Fonduri de investiții

Cum ești un cititor fidel probabil știi deja o parte din chestiile pe care urmează să le spun. Dar pentru cei care mă citesc de mai puțin timp, cred că merită să explic lucrurile un pic mai detaliat.

Ai cui sunt banii?

Pilonul III e un termen generic folosit pentru fonduri de pensii facultative. Asta înseamnă că înscrierea la astfel de fonduri e opțională, spre deosebire de fondurile de pensii private tip Pilon II, unde participarea e obligatorie în cele mai multe cazuri.
Cum funcționează fondurile? Ei bine, ele funcționează pe același principiu precum cele din Pilonul II: oamenii plătesc lunar o sumă de bani, pe care aceste fonduri o investesc în diverse chestii (de regulă cele enumerate mai sus).
Banii care merg spre Pilonul II provin din contribuțiile sociale reținute din salariu fiind calculate în funcție de acesta. Aceștia sunt bani asupra cărora asiguratul (adică tu) nu are nici un fel de control. De aceea tot spun că banii din Pilonul II nu aparțin indivizilor ci statului român. Banii aceia devin ai asiguratului în punctul în care îi poate retrage. Iar asta se poate face doar după o anumită vârstă.
Banii virați către fondurile de pensii de tip Pilon III sunt în schimb banii tăi asupra cărora ai control. Asta înseamnă că persoana care cotizează la un fond de pensii Pilon III poate decide cât să vireze lunar.
Fondurile astea de investiții se bazează pe principiul bulgărului de zăpadă: cu cât suma devine mai mare, cu atât câștigurile sunt mai mari. Asta înseamnă că nu te vei alege cu mare lucru în primii ani, dar după 20 de ani de strâns bani s-ar putea să ai niște sume consistente acolo.

Riscuri

Am vrut să stabilim clar ai cui sunt banii pentru a putea vorbi despre riscuri mai apoi. În fond statul zice: nu am încredere în tine că vei economisi așa că îți iau bani din salariu și nu te las să te atingi de ei până la o anumită vârstă. Așa că atunci când statul îți ia bani din salariu și te obligă să îi bagi într-un fond de investiții fără posibilitatea de a îi scoate de acolo, tot statul trebuie să se asigure că nu vei pierde acei bani.
În schimb, atunci când tu alegi să investești proprii tăi bani într-un fond de pensii privat, statul nu mai poate fi tras la răspundere pentru deciziile tale. Sunt banii tăi, tu decizi ce faci cu ei. Unii oameni aleg să îi spargă pe băutură și lăutari, alții să îi economisească.
Din punctul ăsta de vedere e destul de clar că banii care merg spre Pilonul II vor fi investiți în instrumente cu risc scăzut. De aceea o pondere mare se duce obligatoriu spre obligațiuni guvernamentale.
Banii care merg spre Pilonul III vor merge spre anumite instrumente în funcție de nivelul de risc ales de client. Adică îți poți alege cât de riscant vrei să fie fondul și investițiile din el. Evident că poți și să îți schimbi destinația banilor ulterior dacă nu îți convine alegerea inițială, în fond sunt sunt banii tăi.
Cu toate astea trebuie să înțelegi o chestie foarte importantă: Orice fond la care cotizezi are un risc atașat! Uneori acel risc e mai mare, alteori e mai mic, dar nici un fond și nici o investiție în general nu sunt 100% sigure!

În ce se duc banii băgați în Pilonul III?

Atât fondurile Pilon II cât și cele din Pilon III investesc banii în aproximativ aceleași lucruri:

• Obligațiuni guvernamentale
• Depozite la termen
• Acțiuni la bursă
• Alte chestii

Diferența dintre ele e dată însă de procentele din fiecare investiție pentru că unele investiții sunt mai sigure decât altele.

Cei care operează Pilonul III nu au astfel de restricții în schimb. Vor investi și ei cu siguranță în obligațiuni de stat, dar nu neapărat doar obligațiuni românești. Pot fi obligațiuni și din SUA, Argentina sau orice altă țară cu dobânzi atractive.
Un fond Pilon III cu risc scăzut s-ar putea să semene foarte tare cu unul Pilon II ca și alocare în ce se investesc banii, adică având obligațiunile guvernamentale și depozitele cu un procent foarte ridicat din total, dar cu o proporție mică spre acțiuni.
Un fond Pilon III cu risc ridicat în schimb va avea o pondere mult mai mare a banilor investiți în acțiuni ale unor firme listate la bursă și o pondere mai mică a obligațiunilor guvernamentale și a depozitelor.

Cât de profitabile sunt fondurile de pensii Pilon III

Am scris la un moment despre randamentul pensiei de stat și cel al fondurilor Pilon II. Spuneam atunci că Pilonul II e făcut pentru a oferi siguranță.
Cum stau fondurile Pilon III? Păi iată ce zice ASF:

Acum e important de precizat următoarea chestie: cifrele de mai sus nu sunt ajustate cu inflația.
Altfel spus, un randament anual de 5%, dar cu o inflație tot de 5% înseamnă 0% câștig. Ori de câte ori vorbești cu un broker sau ți se aruncă în față niște cifre trebuie să compari acele creșteri cu rata inflației, pe care o găsești pe site-ul BNR:

* Exclude impactul de runda I al modificărilor operate la nivelul cotei TVA, al accizelor și al unor taxe nefiscale
** sfârşit de perioadă
Sursa: INS, calcule BNR

A se observa că BNR oferă și estimări pentru următorii 2 ani, deci îți poți face și niște estimări pentru viitor.
Ochiometric, am putea spune că rata medie a inflației în 2019 a fost pe undeva pe la 4%. La un randament mediu de 5%, înseamnă o creștere reală de 1%. Ceea ce nu e nemaipomenit sincer. Și încă nu am luat în calcul comisioanele.

Comisioanele

Din păcate calculele nu se opresc aici, pentru că trebuie să ai în vedere și comisioanele de administrare a fondurilor. ASF oferă o listă care centralizează comisioanele fondurilor de pensii.
Pentru Pilon II, comisioanele sunt plafonate și cam toate fondurile de investiții au aceleași comisioane (informație valabilă în luna Noiembrie 2019):

• 1% din suma virată – Comisionul suportat din Contribuții
• Nu mai mult de 0,07% / lună din activul fondului – Comisionul de administrare

Pentru Pilonul III, structura de comisioane e mult mai complicată și din păcate nu o pot reda pe blog, dar o poți consulta pe site-ul ASF. Situația valabilă în luna Noiembrie 2019 de exemplu, are un tabel care se întinde pe 6 pagini unde e luată în calcul o gamă foarte largă de comisioane. Nu doar că nu sunt ușor de urmărit, dar multe din ele nici nu sunt ușor de înțeles sincer.
Una peste alta, concluzia ar fi că, din păcate, comisioanele aferente fondurilor Pilon III sunt, în medie, ceva mai mari decât cele aferente Pilon II. A se observa că o parte din ele își vor diminua comisioanele în 2020. Chiar și așa, comisioanele pentru Pilonul III sunt cel puțin duble față de Pilonul II.
Ca o paranteză, ghici cui trebuie să îi mulțumești pentru comisioanele reduse ale fondurilor de pensii Pilon II? Lui Liviu Dragnea, Eugen Teodorovici și Darius Vâlcov, cei care au dat faimosul OUG 114 prin care au fost diminuate comisioanele încasate de administratorii Pilon II.
Și te-ai gândi totuși că, teoretic, dacă sunt comisioane mai mari la fondurile de pensii Pilon III, ar trebui și câștigul să fie mai mare pentru a justifica diferența asta, nu?
Iată cum arată randamentul fondurilor de pensii Pilon II:

Iată cum arată randamentul pentru Pilon III:

Așadar, comisioanele sunt ceva mai mari la Pilon III față de Pilon II, dar cu randamente similare.

Merită, așadar, să bagi bani într-un fond de pensii Pilon III?

Sincer, eu cred că da, merită totuși să cotizezi la un fond de pensii privat. Iar motivele nu țin neapărat de randamente. Am stabilit deja că randamentul în primii ani de cotizare e prost. Motivele sunt altele:

Motiv 1: Uite fondul, nu e fondul

În primul rând îți recomand să cotizezi la un fond privat Pilon III din motive politice. România se va confrunta în următorii 20 de ani cu niște probleme masive de finanțare a cheltuielilor cu pensiile. Există un risc real ca Pilonul II să fie naționalizat și folosit pentru a plăti pensiile de la momentul respectiv, indiferent de partidul politic aflat la guvernare atunci.
Dacă asta se va întâmpla, vei rămâne doar cu pensia de stat și atât. Care va fi determinată de condițiile macroeconomice și sociale din momentul în care te vei pensiona. Pilonul III îți va oferi un plan de rezervă în cazul în care Pilonul II dispare.

Motiv 2: Disciplină financiară

Disciplina financiară e destul de dificilă. Când ești Gigi Becali poate nu e o problemă, dar altfel e dificil să te ții de economisit. Sunt șanse mai mari să economisești însă dacă ești obligat să plătești în fiecare lună o sumă către fondul de pensii pentru că vei privi acei bani ca pe o cheltuială pe care trebuie să o faci, nu ca pe economii. Doar că acea cheltuială se va transforma într-un venit peste niște ani. Sume mici, plătite lunar, pot duce la acumulare unei mici averi pe termen lung.

Motiv 3: Mai multă flexibilitate

Un al treilea motiv pentru care ai putea să faci investești într-un fond Pilon III e faptul că astfel de fonduri nu investesc neapărat doar în obligațiuni românești. Poți solicita mai multe informații, dar de regulă e un amestec relativ de obligațiuni din mai multe țări, spre deosebire de Pilonul II unde mare parte din datorie e românească. Apoi faptul că banii se duc și în acțiuni și alte instrumente îți oferă posibilitatea să decizi tu ce fel de riscuri vrei să îți asumi.
Ai practic mai multă flexibilitate în decizia ta.

Motivul nr. 4: Sunt banii tăi

Banii din Pilonul III sunt ai tăi iar statul român nu îi poate naționaliza (mă rog, statul poate orice, dar e puțin probabil). Vei putea retrage banii abia după 60 de ani și dacă ai minim 90 de contribuții lunare (vezi toate condițiile aici). Dar când vine vorba de siguranță, ai cel puțin șanse foarte mari să rămâi cu banii ăștia, nu să stai cu grijă că guvernul X se va înfrupta din ei.

Motivul nr. 5: Poți beneficia de o deducere de impozit

Sistemul fiscal românesc nu oferă foarte multe deduceri angajaților. Dar între puținele deduceri disponibile se află și una referitoare la sumele plătite către Pilonul III. Deducerea nu e mare din păcate și se aplică din păcate doar în limita a 400 de euro contribuție pe an. La un impozit pe venit de 10%, asta înseamnă că primești înapoi echivalentul a 40 de euro pe an.
Dacă și angajatorul tău vrea să contribuie către pensia ta Pilon III o poate face în limita a 400 de euro pe an fără să plătească taxe. Nu sunt sume uriașe, dar orice bănuț contează.
Singura problemă din punctul meu de vedere e legată de faptul că majoritatea angajatorilor nu oferă așa ceva. Ba mai rău, dacă te duci la doamnele de la HR / payroll cu polița de asigurare și le spui că ai dreptul la deducere pentru maxim 400 de euro / an s-ar putea să se uite la tine ca la OZN-uri. Caz în care ar cam trebui să te duci cu extrasul din Codul Fiscal după tine, altfel nu te vor crede.
Ca să îți spun sincer, nici mie nu îmi plac fondurile astea, dar mi se pare că sunt cea mai echilibrată formă de economisire / investiții pe termen lung. 
Cu siguranță însă, nu trebuie să te bazezi doar pe banii din Pilonul III. Îți recomand să fii paranoic cu banii tăi și să te asiguri că economisești în moduri cât mai diverse.

Alte modalități de a economisi

Dacă decizi să bagi bani într-un fond de pensii privat nu înseamnă că ți-ai asigurat bătrânețile. Din păcate s-ar putea ca pensia de stat + Pilon II + Pilon III să nu fie suficient. Oricât de mult ți-ai imagina că sună bine să ai niște zeci de mii de euro adunați pe acolo, dacă trăiești 20 de ani după ce ai ieșit la pensie s-ar putea să ai nevoie de ceva mai mulți bani.
Așa că ar fi bine ca, pe lângă banii alocați pensiei Pilon III să încerci să economiști și de capul tău ceva mai mult. Lista de jos nu e sub nici o formă finală și poți face bani din aproape orice.

Scriam acum ceva vreme următoarea chestie:

Dacă ai 100.000 RON și îi pui ca depozit, dar nu ești sigur dacă vei avea nevoie de ei, de ce să nu îi împarți în 10 conturi de 10.000 RON? Dacă ai nevoie de 50.000 RON, cum e mai bine:

1. Să lichidezi tot contul de 100.000 RON înainte de termen și să primești ZERO dobândă? sau

2. Să lichidezi 5 conturi de 10.000 RON și să primești zero dobândă, dar să lași neatinse celelalte 5 conturi și să iei dobândă pentru ele?

Apoi ar mai fi și problema cu garantarea depozitelor populației: în România depozitele fiind garantate până în 100.000 euro.

Metale prețioase

Știi cum mulți oameni cred că e de neam prost să ai lanțuri de aur și ghiuluri? Ei bine, oamenii care au din astea nu și le cumpără doar pentru a stârni invidia dușmanilor, în ciuda a ce auzi prin melodiile rap și manele. De fapt, pentru ei bijuteriile sunt o modalitate eficientă de a economisi bani.
De multe ori genul ăsta de oameni nu sunt bancabili sau banii nu sunt din surse 100% legale, așa că a pune acei bani în bancă nu prea e o opțiune. Așa că lanțurile și ghiulurile sunt modalități eficiente de a pune bani deoparte. În plus aurul, argintul și platina au avantajul de a fi ușor convertibile în cash (tot ce îți trebuie e un amanet).
Dezavantajul aici e că metalele prețioase sunt folosite și de diverse industrii (platina de industria auto, aurul de industria electronică și așa mai departe) așadar prețul lor poate oscila uneori semnificativ. În afară de asta, de regulă o criză economică duce la creșterea prețului la aur, în timp ce în perioadele ”bune” prețul scade.
Poți să dai un search pe google și vei vedea că sunt câteva bănci de la care poți cumpăra aur sub formă de lingouri sau monede.
Așadar, metalele prețioase sunt, cu siguranță o modalitate bună de a diversifica economiile tale și nu ar trebui să te simți prost dacă investești în așa ceva.

Monede virtuale

Am mai scris ocazional despre cryptomenede. Blockchain-ul are ceva chestii bune ca tehnologie, dar monedele de tip bitcoin sunt mult prea volatile și impredictibile pentru a putea fi folosite ca modalitate de economisire.
Dacă înțelegi cum funcționează piața crypto, îți poți încerca mâna, dar monedele virtuale nu mi se par o investiție bună, altfel decât pentru investiții pe termen scurt (și acolo doar dacă te pricepi).

Bursă

Sunt mulți oameni care văd bursa ca o modalitate eficientă de a economisi și de a face bani.
Personal nu recomand însă investițiile directe la bursă dacă nu lucrezi în domeniu și nu urmărești piața zilnic.
Tot ce urcă în valoare poate să și coboare și s-ar putea să te arzi grav dacă tranzacționezi cu ideea de a face un ban rapid. De multe ori chiar și traderii sunt luați prin surprindere când apar evenimente din afara pieței, cum a fost de exemplu când Bursa București s-a dus în cap din cauza OUG 114.
Asta fiind spus, au început să apară aplicații de genul Robin Hood care să elimine brokerii din schemă pentru investiții și să îți permită să tranzacționezi de capul tău pe sume mici. Dar repet, eu nu aș recomanda să te bagi în așa ceva decât dacă înțelegi piața.
Ai șanse mai mari să te îmbogățești băgând niște bilete la pariuri decât să investind pe bursă dacă nu faci asta la modul profesionist sau ai un broker bun.

Obligațiuni guvernamentale

Obligațiunile guvernamentale se vând în general investitorilor instituționali, adică bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii și așa mai departe. Cine vrea să cumpere obligațiuni guvernamentale trebuie, în general, să apeleze la brokeri. Indirect ajungi să cumperi obligațiuni guvernamentale prin intermendiul fondurilor de pensii sau a fondurilor de investiții.
Guvernul României are însă uneori și programe de vânzare a obligațiunilor către populație. Un exemplu e programul ”Tezaur”, care oferă o dobândă mai mare decât cea oferită de bănci pentru depozite. Actualul ministru al finanțelor, Florin Cîțu a prelungit posibilitatea de a cumpăra obligațiuni prin programul Tezaur deși a criticat programul pe unde a avut ocazia.
Sincer, în momentul de față, obligațiunile guvernamentale nu mi se par o idee rea având în vedere dobânzile oferite (până spre 5% pentru termene mai lungi de răscumpărare).
Dar, așa cum remarcai și tu, aici apare însă problema expunerii prea mari pe un singur instrument: dacă Pilonul II merge în mare parte spre obligațiuni și ai și Pilon III tot bazat pe așa ceva, are sens să mai cumperi obligațiuni separat? Și da, ai dreptate, nu e foarte prudent să bagi foarte mulți bani doar în datorie guvernamentală.
Dar pe de altă parte, 5% dobândă la lei e ceva ce nu găsești prin alte părți în România și mi se pare tentant.

Imobiliare

Imobiliarele sunt o modalitate clasică de economisire. De fapt, majoritatea averii unui român obișnuit vine din apartamentul comunist sau casa părintească pe care o deține.
Problema e că investițiile în imobiliare sunt scumpe și riscante: o investiție proastă într-un apartament poate să îți dea o gaură de zeci de mii de euro. Cei care s-au împrumutat în Franci elvețieni au aflat asta pe pielea lor. La fel cei care au cumpărat apartamente în 2008.
Pe de altă parte o astfel de investiție se poate dovedi foarte profitabilă pe termen lung. Nu sunt agent imobiliar, dar dacă aș avea bani de băgat în imobiliare, probabil aș cumpăra apartamente de 1 – 2 camere în orașe universitare (București, Iași, Cluj etc.). Astfel de apartamente se închiriază ușor și, fiind în orașe universitare, există o cerere constantă pentru ele. Apartamentele mai mari sunt mai greu de închiriat în schimb.
Tot la capitolul ăsta, un apartament cumpărat cu banii jos poate fi vechi. Un apartament luat prin credit imobiliar ar cam trebui să fie nou (sau să aibă câțiva ani) pentru că, la vârsta apartamentului va trebui să adaugi durata creditului.
Ori dacă apartamentul are deja 40 de ani vechime, încă 30 de ani de credit îl vor duce la 70 de ani. Dacă încerci astăzi să vinzi un apartament vechi de 70 de ani vei constata că băncile nu prea vor să dea cumpărătorului credit. Iar asta îți va limita plaja de clienți doar la oameni care pot plăti cu banii jos. În plus, va trebui să lași considerabil la preț pentru că numărul lor e mic.

Chestii de colecționat

Investiții mai puțin obișnuite, dar cu potențial ridicat sunt obiectele de colecționat. Poate fi vorba de:

• numismatică,
• timbre,
• cărți poștale
• bibliofilie,
• tablouri,
• alte opere de artă.

Logica aici ar fi următoarea: anumite tipuri de obiecte de colecționat își păstrează valoarea chiar pe perioade foarte mari de timp. Carol al II-lea ar României a avut una din cele mai valoroase colecții de timbre din lume. Aproape un secol mai târziu lumea încă mai colecționează timbre.
Un tablou de Grigorescu era valoros și acum 100 de ani, e valoros și acum.
Sunt anumite obiecte care devin colecționabile și își păstrează valoarea de-a lungul a mai mulți ani (uneori zeci sau chiar sute). Dar și aici sunt câteva chestii de spus referitor la ce anume poți colecționa și să îți recuperezi banii.
În primul rând acele obiecte trebuie colecționate de un număr suficient de mare de oameni încât să găsești cumpărători pentru ele. Nu îți recomand să colecționezi capace de bere de exemplu. Deși unele dintre ele pot fi chiar faine, sunt șanse mici de a putea vinde o colecție de capace de bere ușor.
Nu același lucru se întâmplă însă cu timberele, monedele sau cărțile poștale care sunt ușor de vândut pentru că există o piață suficient de mare pentru ele încât să găsești cumpărători relativ rapid.
O altă chestie pe care trebuie să o ai în vedere ține de felul în care piețele de obiecte de colecție funcționează:

• în vremuri bune (boom economic) se poate ajunge la prețuri destul de exuberante pentru ele.
• în vremuri rele (recesiune economică) prețurile scad puternic pentru că astea sunt printre primele cheltuieli la care renunță oamenii.

Cheia aici ar fi să cumperi în perioade de recesiune și să vinzi în perioade de boom economic. Sau să cumperi în perioade de scădere economică și să păstrezi obiectele pentru o perioadă mai lungă de timp.
O problemă a obiectelor de colecție e modalitatea de stabilire a prețurilor. Pentru timbre, monede sau cărți poștale există siteuri specializate de licitații de unde poți obține prețuri. Dar dacă vrei să investești în tablouri de exemplu e considerabil mai dificil să îți dai seama când o operă de artă e supra evaluată sau sub evaluată.
Un Grigorescu se va vinde bine oricând, dar chiar și acolo s-ar putea să ai estimări care au marje de eroare d e câteva mii de euro. De exemplu s-ar putea să auzi că tabloul X e estimat la o valoare între 10.000 EUR și 15,000 EUR.
Nu în ultimul rând piața de tablouri nu e la fel de mare precum cea de numismatică, cărți poștale sau timbre, motiv pentru care îți va fi mult mai greu să vinzi ceva. Altfel spus, poți scoate la vânzare un tablou azi și să îl poți vinde peste 6 luni sau 1 an (uneori chiar mai mult).
Astfel de investiții îți pot aduce foarte mulți bani, dar pot reprezenta și o foarte mare țeapă.
Eu unul nu am bani de tablouri celebre deși am cumpărat 2 tablouri de la o artistă foarte promițătoare. Am făcut asta pentru că îmi plăceau și vream să le pun în casă, nu ca investiție.
Dacă te pasionează numismatica, timbrele sau cărțile poștale ai putea să îți încerci norocul pe acolo. Dar să ai în vedere chestiile de mai sus.

Concluzii

• dacă ai bani cash: inflația îți va mânca din valoarea lor
• dacă ai bani în depozite la termen: dobânda în prezent e sub rata inflației în multe situații, la care se adaugă și comisionul băncii și impozitul aplicat de stat.
• dacă investești în imobiliare s-ar putea ca piața să se ducă în jos.
• dacă investești în metale prețioase: aurul oscilează foarte mult în preț. Platina e folosită în industria auto și prețul depinde de cererea de acolo.

De aceea sfatul meu ar fi următorul: combină toate variantele de mai sus, anume:

• Caută un broker pentru un fond de pensii Pilon III sau fond de investiții și discută cu el. Alocă o parte din bani economisiți acolo. Eu plătesc în fiecare lună câteva sute de lei către un astfel de fond.
• O altă parte din bani pune-i într-un cont de economii sau depozit la termen, chiar dacă randamentul e mic. Banii ăștia îi poți ține în RON sau alte valute (EUR și USD sunt cele mai ușor de schimbat).
• În același timp, cumpără și aur, argint sau alte metale prețioase ușor de schimbat. Băncile mari oferă aur de vânzare sau poți cumpăra bijuterii.