Cât de mare e de fapt salariul minim pe economie?

Guvernul Cîțu s-a hotărât să crească salariul minim brut pe economie la 2.300 RON de la nivelul de 2.230 RON cât era în 2020. Argumentul pentru această creștere a fost că depășește rata inflației deci protejează veniturile românilor.

Prilej cu care am avut iarăși parte de eternele discuții despre cât de nașpa e salariul minim pe economie și cum va distruge el economia României. Și evident aceleași argumente de la aceleași persoane care sunt libertariene pe banii statului.
Chiar așa, cât de mare e salariul minim pe economie în România? Prea mare cum zic patronii români care au cerut înghețarea lui? Prea mic cum spun sindicaliștii?
Am mai scris despre salariul minim pe economie și nu vreau să sun ca un disc stricat repetând aceleași povești. Așa că vreau să vă ofer o perspectivă diferită asupra ideei de salariul minim pe economie și ce înseamnă acea sumă.

Cât cheltuie românii pe mâncare?

Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene a publicat acum vreo 2 săptămâni un grafic interesant care arată cât cheltuie cetățenii din UE pe mâncare ca proporție din salariul lor:

Cine e pe primul loc? România evident, chiar la ceva distanță de locul doi și trei. Din păcate nu e motiv de bucurie, o gospodărie tipică din Românie cheltuie un sfert din venitul ei doar pe mâncare. Puteți să vă uitați pe niște infografice faine de la Eurostat pentru România și restul țărilor din UE dacă vreți să vedeți cum se împart cheltuielile românilor.
Haideți să vă ajut eu:

• 26% mâncare
• 17,7% cheltuieli cu locuitul, încălzire, electricitate și alte utilități
• 12,5% transportul
• 6,9% cheltuieli de recreere
• 6,8% îmbrăcăminte și încălțăminte
• 5,2% alcool și tutun
• 5,1% cheltuieli medicale – apropo de asta suntem în companie bună aici, ne aflăm în rând cu țări precum Germania, Irlanda, Finlanda.
• 4,4% restaurante și hoteluri
• 4,2% alte bunuri și servicii
• 3,24% cheltuieli de comunicații
• 1,2% educație

Am marcat cu albastru cheltuieli strict necesare. Dacă le adunăm cât ne dă? Păi ne dă 72,54%. Asta înseamnă că aproximativ 3/4 din cheltuielile unei gospodării tipice din România sunt de strictă necesitate.

Iar ceea ce vedeți mai sus se aplică unei gospodării tipice adică în principiu vorbim de valori medii, nu de salariul minim pe economie.

Cât e inflația în România?

Decizia de a mări salariul brut cu 70 RON a fost explicată în felul următor de Florin Cîțu, prim-ministru:

„Un proiect de hotărâre prin care se stabileşte salariul minim pentru 2021. Ştiaţi deja la 2.300 lei. Ştiu că au fost discuţii în spaţiul public dacă poate să fie aplicat de la 1 ianuarie. Bineînţeles că poate fi aplicat de la 1 ianuarie, pentru că în februarie se plătesc salariile pentru luna ianuarie. Deci este destul timp şi astfel salariul minim va creşte în 2021 cu 3%, aşa cum am anunţat, peste rata inflaţiei în 2020 şi peste estimarea ratei inflaţiei din 2021, păstrând puterea de cumpărare a românilor”, a afirmat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de Guvern. (sursă)

Așadar o mărire de 3% păstrează puterea de cumpărare a românilor. O fi așa?

Ei bine, o chestie importantă pe care lumea bună nu prea vrea să o spună e că inflația lovește în mod diferit în funcție de venituri. Cât a fost rata inflației în 2020? Păi hadeți să ne uităm la ce zice BNR-ul:

Nu trebuie să fiți specialiști ca să vă dați seama, ne uităm în tabel la 2020 și vedem valori între 2% și 3%.

Iar cele prognozate pentru 2021 sunt mai mici de 3%. Deci cumva are dreptate Florin Cîțu când zice că o creștere a salariului minim brut cu 3% păstrează puterea de cumpărare a românilor?

Ei bine, depinde la care români se referă. Vedeți voi, adevărul e că acea rată a inflației de mai sus e o medie care include foarte multe lucruri. BNR se uită la evoluția prețurilor pentru mai multe categorii de bunuri și servicii și apoi calculează o medie a schimbărilor de preț. Dar BNR știe că diferite creșteri pot afecta economia în moduri diferite așa că, dacă aveți curiozitatea să citiți rapoartele BNR asupra inflației, puteți afla cum cresc prețurile pentru diferite categorii de bunuri și servicii.

Haideți să ne uităm de exemplu la cum au evoluat cheltuielile cu produsele alimentare. Cele mai recente date sunt în Raportul asupra Inflației al BNR din Noiembrie 2020 care analizează date până în iulie 2020:

După o nouă majorare a ratei anuale de creștere a prețurilor volatile alimentare în luna iulie (până la 6,9 la sută rata anuală, comparativ cu 5,4 la sută în iunie), în contextul temerilor cu privire la efectele nefaste ale condițiilor meteorologice asupra producției, aceasta s-a temperat ulterior, până la 4,1 la sută în luna septembrie, rezultatele agricole dovedindu-se foarte bune pentru legume și fructe atât pe plan local, cât și comunitar (spre deosebire de cereale, ale căror randamente au fost deosebit de slabe în acest an)

La legume și fructe e chiar mai nasol:

Vedeți bulinuța aia verde închis? Aia arată cum s-a modificat prețul. Iar coloana verde kaki (sau ce nuanță e chestia aia) arată cât se estimează că reprezintă variația normală a prețurilor în funcție de sezon. Variația sezonieră e creșterea sau scăderea prețurilor cauzată de anotimp.

Pe românește, când se face varza în grădina oamenilor vara, prețul scade pentru că e plină piața de așa ceva. Dacă vreți să mâncați varză în ianuarie în schimb e mai scumpă pentru că e mai greu de găsit. De aia coloanele alea sunt în sus în trimestrul 1 (T1) când e rece și în jos în trimestrul 2 sau 3 când începe să apară recolta locală.

De ce vă arăt graficul? Ca să înțelegeți cât de mult se mișcă prețurile pentru legume și fructe. În trimestrul 1 prețurile la legume pot fi și cu 10% mai mari. Așadar nu e vorba doar de acel 2-3% de pe siteul BNR sau de care auziți prin presă.

Iar pandemia din păcate nu au ajutat acest trend. Din nou, din raportul BNR:

Cu toate acestea, coșul de cumpărături a crescut atât în termeni valorici (îndeosebi pe segmentul alimentar, de importanță majoră în situații critice), dar și ca volum, pe seama orientării mai pronunțate a consumatorilor către produse cu preț relativ redus, de tipul „marcă proprie” (concomitent cu menținerea preferinței pentru produsele locale).

Cât de ”minim” trebuie să fie salariul minim?

Acum haideți să punem cap la cap toată informația de mai sus:

• Pe de o parte o gospodărie tipică (cu venituri medii) cheltuie aproximativ 3/4 din total chestii absolut necesare, din care 1/4 doar pe mâncare.
• Pe de altă parte prețul alimentelor a crescut cu 6,9 la sută rata anuală, comparativ cu 5,4 la sută în iunie. Ba mai mult prețul legumelor și al fructelor are tendința să crească și cu 10% în lunile de iarnă.

Acum vine întrebarea cea mare:

Cât de rău e afectată o familie cu venituri la nivel de salariu minim pe economie de o creștere a prețurilor la alimente cu 6%, 7% sau chiar 10% dacă pentru o familie cu venituri medii cheltuiala asta reprezintă 1/4 din total?

Cum o fi să vezi la TV că prim-ministrul îți spune că 70 RON brut creștere pe lună e mai mult decât inflația, dar tu vezi cum prețurile la legume și fructe o iau în sus cu 10%? ”Trăiești mai bine!” ți se spune iar tu te uiți în frigider și parcă nu îți vine să crezi.

Și noi ca nație trebuie să ne întrebăm: cât de ”minim” trebuie să fie salariul minim? Până la ce nivel trebuie să ajungă doar cheltuielile cu mâncare pentru ca guvernul să considere că 2.300 RON e totuși cam puțin?