Nu lenea îi ține pe oameni săraci

image_pdfimage_print

Ori de câte ori spun chestia asta sunt luat la înjurături că țin PSD-ul sau mi se spune că mănânc rahat. Dar ori de câte ori am fost prin zone sărace ale României (și am fost prin câteva) văd aceeași chestie: oamenii săraci nu pot ieși din nu pentru că nu vor ci pentru că nu pot.

Un articol de acum ceva timp de pe Hotnews spunea că 40% dintre asistații sociali din Buzău sunt analfabeți:

“Din cei 13.000 de asistati social, peste 7.000 au varste cuprinse intre 16 si 25 de ani, dar nu au absolvit decat una sau doua clase de gimnaziu, iar dintre acestia, circa 5.000 semneaza cu degetul”, a declarat miercuri, pentru Agerpres, Ionel Tonciu, directorul AJOFM Buzau.”

Întrebare: Cine va angaja oameni care nu știu să citească sau să scrie în anul de grație 2018?

Chiar suntem atât de naivi să credem că acești oameni își vor găsi locuri de muncă permanente fără să știe să scrie sau să citească? Nu sesizează nimeni faptul că au una sau două clase de școală? Nu face nimeni legătura între ratele uriașe de abandon școlar din mediul rural și sărăcie? Sau tot ei sunt de vină că părinții au preferat să îi trimită cu vaca pe câmp decât să îi țină la școală?

Preferăm să spunem că sunt leneși în loc să admitem că avem o problemă în a înțelege cauzele care duc la sărăcie. Am vrea ca oamenii aceștia să meargă la munca pe câmp ca zilieri pe minimul pe economie fix în lunile în care se culege recolta din care vor trăi un an întreg. Nu vrem să dăm bani de impozite leneșilor care preferă să stea acasă pe ajutor social decât să muncească fără să înțelegem că oamenii aceștia fac alegerea rațională rămânând acasă.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


Da! ai auzit bine, iau decizia rațională când rămân acasă pentru că au de ales între câteva sute de lei primiți stând acasă sau minimul pe economie, dar trebuie să își plătească naveta (nu sunt locuri de muncă permanente la țară în cazul în care nu știați), mâncarea de prânz, haine, încălțăminte.

Iată ce zice și șeful ANOFM:

Directorul AJOFM Buzau sustine ca acestia nu pot ocupa nici macar locuri de munca necalificate, doarece majoritatea provin din mediul rural, iar naveta este costisitoare.

Dar mulți români preferă să creadă că jumătatea săracă a României e așa pentru că e leneșă, nu pentru că nu i se oferă șansa de a fi altfel. De ce? Pentru că dacă spunem că sunt leneși suntem absolviți de păcatul de a nu face nimic pentru ei.

Spune și altora

4 Comments

  1. Pur și simplu este un cerc vicios care pe măsură ce trece timpul devine din ce în ce mai greu de rupt.

    1. Da, dar pentru asta există programe de ajutor social. Pentru asta UE dă o grămadă de fonduri României pe care al nostru Guvern ori nu le folosește ori le folosește prost.
      De aia zic, e mai ușor să se arunce câte o știre din când în când de genul: sunt leneși și nu vor să muncească în loc să se spună că fără să știe să citească și să scrie nu îi angajează nimeni

    2. Programul de ajutor social functioneaza pentru cine vrea ajutor social. Aceasta rata imensa de abandon scolar este cauzata de familie – cand incep muncile campului copii sunt “recrutati” sa ajute. Este mentalitatea de inceput de secol 20, conform careia copii trebuie sa contribuie la gospodarie indata ce pot face asta (la 7-8 ani e destul de mare sa mearga la camp sa ajute la strans diverse).

  2. @jollyca Avand in vedere ponderea foarte mare a populatiei rurale care se ocupa cu agricultura de subzistenta abandonul scolar pare o consecinta fireasca. Dar se pot face lucruri in privinta asta, totul e sa se si vrea. Uite un exemplu: Spiru Haret a fost suficient de destept incat sa amane inceperea anului scolar dupa ce muncile campului s-au cam finalizat. De aceea la noi scoala incepe traditional pe 15 septembrie si nu in august ca in majoritatea celorlalte tari.
    Spiru Haret a inteles problema si a incercat sa faca ceva in sensul asta cu mijloacele din secolul XIX. In sec. XXI ministrul educatiei face mai putin decat predecesorul sau de acum aproape 200 de ani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: