Șeful la cazan 
Am aflat azi cu (oarecare) surpriza ca presedintele a promulgat legea aia stupida care spune ca minim 51% din produsele din hipermarketuri trebuie sa fie romanesti. Ca om caruia ii e groaza sa mearga la cumparaturi in piata (tras la cantar, vandut cartofi din aia urati din spate nu aia frumosi din fata, plata cu cardul ha ha, da’ unde te crezi ba?!) ma simt direct afectat de legea asta:
De la cine cumpăr
In primul rand mi se pare aberant sa mi se impuna de la cine sa cumpar rosiile si castravetii. Adica serios acum, daca un fermier din Polonia poate sa imi vanda mie in Romania ceapa mai ieftin decat un roman, atunci poate producatorul din Romania trebuie lasat sa dea faliment. Daca e mai buna ceapa romaneasca asa cum te pregateai sa imi spui, poti sta linistit, lumea o sa cumpere in continuare ceapa romaneasca fara fie nevoie de o lege de genul asta.
Ce facem iarna?
De unde luam produse romanesti? Stiu ca exista solarii, dar nu pot compensa productia agricola din timpul verii. Si daca nu avem destule produse romanesti pe raft ce facem, inchidem magazinul? Daca produsele romanesti nu se vand, ce facem cu ele? Le tinem pana expira, le aruncam si apoi cumparam altele pentru ca ne obliga legea? Asta e un caz clasic de alocare ineficienta a resurselor si interventie a statului cu picioarele in economie. Legea, in forma actuala va duce la cresterea profitului in cazul producatorilor locali ineficienti si va conduce la puseuri de inflatie. Pentru mai multe exemple de alocare proasta a resurselor vedeti Venezuela din ultimii 3-4 ani.
Pe cine va afecta legea
Stiti pe cine va afecta cel mai puternic legea asta? Pe cei saraci, pentru care o diferenta de cativa lei / kg chiar inseamna ceva. Stiti pe cine va avantaja insa legea asta? Pe buticari, adica pe cei care oricum nu prea platesc taxe la bugetul de stat. Ne place sau nu sa recunoastem marile lanturi de hipermarketuri platesc sume considerabile la bugetul de stat in taxe si impozite. Cu siguranta nu vor da faliment, dar mutand bani din buzunarul lor in buzunarul buticarilor se muta in fapt bani si in economia nefiscalizata.
Ce va zice UE
Trebuie sa fii tampit sa crezi ca Uniunea Europeana o sa spuna: “E ok Romania, puteti sa va vindeti branza in Germania, cartofii in Franta, dar sa nu acceptati castraveti din Bulgaria. E ok, nu ne suparam!”. Si totusi asta pare a fi logica persoanelor care au votat legea. Comisia Europeana nu va sta cu mainile in san daca va simti ca libera circulatie a bunurilor si accesul la piata unica sunt ingradite (nu suntem primii care au incercat scheme de genul acesta). Toata smecheria e ca declansarea procedurii de infringement (asa se numeste procedura aplicabila cand Comisia Europeana isi da seama ca vrei sa faci magarii) dureaza ceva timp insa daca se constata ca legislatia europeana a fost incalcata atunci sunt sanse mari sa se considere ca avantajul castigat de producatorii locali este de fapt ajutor de stat, caz in care banii in plus ar trebui returnati.
Formularea vagă
Stiu ca multa lume nu intelege bla bla-ul legislativ, dar legea e formulata suficient de vag incat sa poata duce la abuzuri. Spre exemplu: “Comerciantul este obligat să acorde spaţii distincte de expunere şi vânzare produselor româneşti, în condiţiile legii”. Deci vom avea raion de branza romaneasca si raion de branza neromaneasca? Dar daca fac raion de lactate romanesti e ok? Cat e amenda? Intre 100.000 RON si 150.000 RON, un fleac!
Mai mult, partea cea mai vaga a legii e chiar paragraful cu impactul cel mai mare:
“Comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare.”
Altfel spus, lucrurile stau cam asa: Am 100 mp de spatiu pe rafturi (ma rog, volumul se masoara in mc, dar exemplul e mai simplu cu mp). Din cei 100 mp de spatiu, 51 mp vor avea marfa romaneasca. Restul de 49 mp vor fi cu marfa din afara Romaniei. Doar ca…nu e chiar asa. Cei 51 de mp nu sunt destinati marfii romanesti ci marfii provenita din lantul alimentar scurt.
Haideti sa vedem care e definitia pentru “lant alimentar scurt”: “lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori.”
Vedeti ceva de producatori romani pe acolo? Nici eu! Deci daca am consumatorul in Giurgiu si producatorul / procesatorul in Ruse – Bulgaria ma calific pentru lantul scurt? Sau daca sunt in Timisoara si procesatorul / producatorul e in Ungaria, la mai putin de 50 km e ok? Ar fi cu adevarat ironic sa vedem cum hipermarketurile din Vestul tarii se umplu de produse maghiare sau cele din sud de produse bulgaresti.
Ca sa nu mai spun ca suna dubios formularea “relatii sociale stranse intre producatori, procesatori si consumatori”. Ce inseamna relatii sociale intre producator si procesator? Aceeasi etnie (discriminare, UE ne va sanctiona), aceeasi religie (discriminare, UE ne va sanctiona), actionarii celor doua societati sa fii copilarit impreuna (aici cred ca UE ne va lasa in pace – ironie fina)? Doua companii nu pot avea relatii sociale una cu cealalta! Sunt persoane juridice! Persoanele juridice nu au relatii sociale intre ele!
Legislatorul nu știe cum funcționează piața
Legea are si alte aberatii care denota o neintelegere profunda a felului in care se face business. De exemplu:
“Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii”.
Altfel spus, adio orice alta relatie comerciala in afara de cumparat bunuri. Dar stiti ce? Nu ii opreste nimeni pe comercianti sa factureze servicii de pe alte firme. Si uite cum am facut inutil acel articol cu o miscare din pix / taste.
Când și cum se va aplica legea
Legea va produce efecte in 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial (deci din 2017) si mai are nevoie de niste ordine pentru partea procedurala. Este deci timp berechet pentru ceva modificari care sa ii restranga aplicarea la cateva situatii.
P.S: Lactatele, carnea, panificatie sunt deja dominate de produse romanesti, deci nu vor fi probabil modificari in ceea ce le priveste. Pe partea de legume si fructe sunt interesele cele mai mari.
