Scutirea de impozit din domeniul construcțiilor e una din cele mai lipsite de sens măsuri fiscale din ultimii ani. De ce? Pentru că nimic din informațiile publice pe care le avem nu indică faptul că ea ar fi necesară sau utilă.
Nu am apucat să scriu despre ea la momentul la care a apărut, dar am început acum o serie de articole despre facilități fiscale acordate de Guvern. Mi-am dat seama că despre scutirea de impozit din domeniul construcțiilor e suficient de mult de scris încât se justifică un articol separat. Vor urma și altele:
La ce se referă scutirea de impozit în domeniul construcțiilor
Ultima chestie despre care vreau să vorbesc e acordarea de scutiri de impozit pentru sectorul construcțiilor. Practic angajații din acest sector de activitate nu plătesc:
- impozit pe venit (10%),
- cota de contribuții de pensie (CAS) se reduce și ea cu 3.75%
- contribuția de asigurare de sănătate e scutită în totalitate.
- cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă de 2,25% dispare și ea
Toate aceste scutiri și reduceri se aplică pentru salarii cuprinse între 3.000 RON și 30.000 RON pe lună.
Scutirile de impozit sunt substanțiale așa cum se poate observa. Acum întrebarea mea e: DE CE? De ce era nevoie de scutiri atât de generoase pentru acest sector de activitate?
Impactul bugetar al scutirilor
Impactul bugetar al acestor măsuri e unul considerabil. Conform Ministerului Finanțelor Publice toate aceste scutiri vor da o gaură de 2,2 miliarde RON din care:
- 1,3816 miliarde RON scădere a veniturilor din contribuții de asigurări sociale. Scăderea asta e ceva mai problematică pentru că afectează bugetul de pensii, aflat oricum în deficit și bugetul de sănătate.
- 0,8254 miliarde RON scădere a veniturilor din impozitul pe salarii
Câte grădinițe sau spitale se pot construi cu 2,2 miliarde RON? Câți oameni ar putea fi scoși din sărăcie cu banii aceștia? La câți km de autostradă renunțăm pentru ca angajații din construcții să aibă salarii mai mari?
Motivele oferite de Guvern
Iată ce spune OUG 114/2018, adică documentul prin care prevederile de mai sus au intrat în vigoare:
întrucât la data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani, prin acordul încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții se declară sectorul construcțiilor sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019, apreciind că sectorul construcțiilor reprezintă unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare, ținând cont că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private și având în vedere că în ultimii ani sectorul construcțiilor s-a confruntat cu dificultăți legate de asigurarea cu forță de muncă specializată și de o concurență neloială, pentru a pune în aplicare cu prevederile Acordului încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții pentru sectorul construcții se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiate pe domenii de activitate, în condițiile salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru, ținând cont că neadoptarea în regim de urgență afectează angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul încheiat cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții și va perpetua dificultățile legate de asigurarea cu forță de muncă specializată în domeniul construcțiilor
Ați înțeles motivul pentru care era nevoie de scutiri? Dacă răspunsul este: ”nu prea, am înțeles doar că e strategic și asta pentru că ai pus tu în bold” atunci stați liniștiți. Asta e explicația Guvernului: sectorul construcțiilor e unul strategic așa că îi dăm toată grămada asta de scutiri!
Motivele oferite de Federația Patronatelor Societăților din Construcții
Iată ce spune un reprezentant al Federația Patronatelor Societăților din Construcții, adică cei care au parteneriatul ăsta strategic cu Guvernul când au fost întrebați de ce era nevoie de scutiri (via Hotnews):
„Avem două probleme grave. Prima este criza de forță de muncă și cealaltă – e gravă pentru noi, dar e gravă pentru toată economia – este evaziunea aceasta fiscală exprimată în termeni populari „munca la gri”, a precizat Iftime.
De asemenea:
„O firmă de construcții își câștigă contractele participând la licitații publice. Se întâmplă asta și-n lucrările cu statul și în zona privată. Dacă prețul la materiale sunt cam aceleași în piață, nu pot să mă duc eu cu prețul la ciment de 3 lei și altcineva cu 4,5 lei, se cunoaște prețul real, unde se poate acționa în sensul reducerii prețului ofertei: la manoperă”, a explicat directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
Ea spune că ofertanții intrau cu salariul minim pe economie ca să poată să câștige licitația, în condițiile în care criteriul de atribuire a unei lucrări este dominant ca fiind prețul cel mai scăzut.
„Dacă eu, de bună intenție, aș fi vrut să-mi plătesc muncitorii mult mai bine, intram în competiție cu dumneavoastră care plăteați salariul minim pe economie, pierdeam licitația garantat”, a spus Iftime.
Deci care sunt motivele? Păi aparent:
- Lipsa de forță de muncă din sectorul de construcții
- Evaziunea fiscală și munca la gri care îi fac pe evazioniști mai competitivi.
Din cauza celor două motive de mai sus era nevoie ca Guvernul să scutească tot sectorul de o sumedenie de taxe și impozite.
Sunt suficient de bune cele două motive?
Răspunsul e simplu: NU! De ce? Pentru că, să îmi fie cu iertare, dar cele două probleme de mai sus sunt specifice întregii economii, nu doar sectorului de construcții!
Întrebați firmele de IT dacă pot recruta angajați și vă vor spune fix același lucru.
Întrebați firmele de panificație și vă vor spune fix același lucru: nu se găsesc angajați și evaziunea e prea mare. Întrebați băncile cât de ușor găsesc angajați și vă vor spune că nu sunt pe nicăieri.
Întrebați producătorii de vin din România și vă vor spune că nu găsesc nici zilieri nici ingineri agronomi iar evaziunea din domeniul băuturilor alcoolice îi omoară.
De ce e sectorul construcțiilor mai important decât alte sectoare? Nu știm! Nimic nu indică faptul că ar fi mai important decât alte sectoare. Dar cumva trebuie să credem Guvernul și pe constructori pe cuvânt.
Cât de bine merg lucrurile în construcții
Aparent lucrurile nu merg prea ok în domeniul construcțiilor. Conform News.ro întregul sector a înregistrat o scădere de 4,1%, care mai adaugă și că:
În decembrie 2018, faţă de decembrie 2017, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută, a scăzut pe total cu 6,5%, scădere reflectată la lucrările de construcţii noi (-12,7%) şi la lucrările de reparaţii capitale (-6,2%). Creştere s-a înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+12,3%).
Și dacă tot facem muncă de detectivi, haideți să punem scăderea asta în context. Cum se face sectorul construcțiilor scade deși economia României crește? Iată ce informație interesantă ne oferă Consiliul Fiscal într-un raport despre bugetul propus pe anul 2019:
Așadar investițiile Guvernului român în economie în 2018 trebuiau să fie de 4,1% din PIB conform bugetului pe anul 2018, dar execuția bugetară efectivă indică doar 3,6% din PIB. Ca o paranteză diferența pare să provină dintr-o subperformare a proiectelor de investiții din fonduri europene.
Avem așadar două evenimente ce au avut loc în 2018, an cu creștere economică:
- Guvernul nu a cheltuit cât a promis pe investiții, majoritatea presupunând cheltuieli de construcții.
- Sectorul de construcții a scăzut.
Să existe oare vreo legătură între cele două? Vă las pe voi să ghiciți.
Altă chestie importantă legată de sectorul de construcții e că în 2018 au fost alocate fonduri pentru programul Prima Casă mai mici cu 20% față de cele pentru 2017. Licitațiile publice și construcțiile rezidențiale au fost principalele motoare de creștere ale sectorului de construcții din ultimii ani.
Aparent în 2018 ambele au avut alocați mai puțini bani de la buget. În 2019 Guvernul oferă o grămadă de scutiri acestui sector de activitate. Mama ei de coincidență, ce bine se leagă lucrurile astea! Deci toți băieții deștepți obișnuiți cu bani de la buget nu au mai primit bani suficienți, dar primesc scutiri!
Cine importă forță de muncă din afară
Prin august 2018 au apărut o serie de articole despre importul de forță de muncă (via Capital):
Numărul muncitorilor străini în România a atins un nou maxim, respectiv de 17.000 de persoane, potrivit ultimelor date ale Ministerului Muncii. În primele șapte luni ale anului au intrat în țara noastră peste 4.300 de angajați din Sri Lanka, Nepal, China, Turcia sau Vietnam. Angajatorii susțin că sunt de încredere și muncitori, dar deloc ieftini.
Deci în 2018 am avut record de import de forță de muncă. De curiozitate, ce sectoare de activitate au importat cei mai mulți muncitori non-UE? Tot din articolul de mai sus:
Aceştia se angajează în restaurante, hoteluri, construcţii navale, vânzare de îmbrăcăminte şi încălţăminte, construcţii rezidenţiale.
Hopa! Deci sectorul de construcții rezidențiale e printre cei mai mari importatori de forță de muncă din afara UE. Tendința asta probabil va continua în 2019.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că, pe de o parte firmele din construcții spun că au nevoie de scutiri pentru că nu găsesc muncitori. Pe de altă parte aceleași firme aduc forță de muncă ieftină din Asia. Acea forță de muncă ieftină se va bucura de scutirile de taxe de mai sus.
Deci oameni din restul economiei vor plăti impozite care trebuie să acopere gaura de la buget cauzată de sectorul de construcții. Sectorul de construcții în schimb va folosi acele scutiri pentru a angaja muncitori ieftini din Asia. Nu am o problemă cu aducerea de imigranți pentru a lucra în construcții, dar nu înțeleg de ce trebuie să dăm firmelor de construcții scutiri de impozite dacă nu vor genera mai multe locuri de muncă pentru români. Am mai scris că România nu e pregătită pentru a importa un număr mare de imigranți, o astfel de măsură fiind o bombă socială cu ceas.
Cine beneficiază așadar de aceste scutiri până la urmă? Scopul scutirilor e de a băga bani în buzunarul constructorilor? Care e logica economică aici?
Concluzii
Concluziile mele ar fi următoarele:
- Scutirile oferite o să dea o gaură consistență în buget (2,2 miliarde RON în 2019)
- Sectorul de construcții a fost afectat în 2018 de investițiile în scădere ale Guvernului și de fonduri mai mici alocate prin programul ”Prima Casă”.
- Total întâmplător în 2019 primesc ample scutiri de la impozite salariale.
- Același sector al construcțiilor e unul din cei mai mari importatori de forță de muncă ieftină din Asia.
La pachet: https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/pretul-carburantilor-fara-taxe-in-romania-a-ajuns-din-nou-mai-mare-decat-media-europeana-1086878
Când ei și restul lumii afirmă că evaziunea le sparge spatele, la ce se referă? Forța de muncă gri se înțelege, dar evaziunea fiscală, la ce se referă? La ciubucurile pe care sunt nevoiți să le dea secretarelor pentru șăfii birocrați politici SAU chiar evaziune pe bune, de unde șeful/patronul găsește de cuviință să pigulească cât vrea pentru un joc de tabinet?
Evaziunea fiscală e folosită foarte ciudat în contextele de sus.
Evaziunea fiscală a avut întotdeauna o definiție ambiguă pentru a lăsa loc de interpretare în caz că pică vreunul din greșeală în plasa anchetatorilor.
Teoretic evaziune fiscală e oricând o persoană sau o firmă alege să nu declare și să nu plătească taxe.
Pentru politicieni definiția va fi întotdeauna ambiguă în schimb.