Șeful la cazan 
Știu că am zis că nu mai postez până duminică, dar promit că e scurtă.
O companie numită Mitsui O.S.K. Lines a anunțat că va pune catarg și pânză pe una din navele sale pentru a o face mai prietenoasă cu mediul. Știu, știu, tehnologie veche de mii de ani redescoperită azi.
Însă continuarea știrii e cea care m-a dat pe spate: nava asta e construită special pentru a transporta…vă țineți bine?…cărbune din Australia sau SUA către Japonia.
Deci transportatorul se alege cu ceva publicitate bună de pe chestia asta, că e verde, că reduce emisiile asta în timp ce are în spate cărbune care probabil va elibera în câteva minute CO2 economisit de acea pânză.
Nu mă înțelegeți greșit, e mișto că vor scadă emisiile de CO2 rezultate din transport. Dar nu vă râcâie ideea că cineva se va lăuda cu treaba asta în presă în timp ce transportă una din cele mai nasoale chestii pentru mediu?
Și ca să fie clar, nu am nimic împotriva centralelor pe cărbune, din păcate încă sunt necesare. Mă deranjează ipocrizia în schimb.
P.S: În poza din cover e HMS Warrior, o navă de război construită în 1860 de britanici. Nava are și pânze, dar și motor pe aburi adică fix ce vor să facă japonezii de mai sus. Se pare că progresul nu e o linie dreaptă ci un cerc.
Apropo de asta, HMS Warrior se poate vizita și face parte din Portsmouth Historical dockyard. Dacă nimeriți în anumite zile ale săptămânii aveți parte și de demonstrații făcute pe navă de către oamenii de la muzeu. Asta include să vă jucați cu săbii și pistoale (adevărate, nu replici).
Pe lângă nava asta mai puteți vizita HMS Victory (e fix ca navele de pirați din filme) și puteți vedea resturile navei Mary Rose a lui Henry al VIII culese de britanici de pe fundul mării. Și, nu în ultimul rând, tot aici puteți vizita un submarin al marinei britanice (pe dinăuntru). E unul din cele mai mișto locuri vizitate de mine de când sunt în UK.