Șeful la cazan 
Sigur ați auzit, dar pe 31 ianuarie, a fost publicat proiectul de buget de stat. Dacă sunteți masochiști și biciurile, cătușele sau alte jucării de genul nu vă mai satisfac, vă recomand cu căldură să citiți propunea de lege a bugetului de stat și anexele însoțitoare.
Am să fac câteva comentarii acum pe baza a ce am citit din Legea propriu-zisă, fără a mă uita (încă) pe partea cu cifre:
CEC Bank primește bani
Bugetul a venit la pachet cu o surpriză plăcută pentru companiile de stat:
Art.30. – În bugetul Ministerului Finanțelor Publice, la capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, la titlul 72 „Active financiare” este cuprinsă și suma de 940.000 mii lei, reprezentând contribuția Statului Român la majorarea capitalului social al CEC BANK – S.A., care se va utiliza după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat.
Pe românește statul bagă 940 milioane RON în capitalul CEC Bank. Adică dă acești bani băncii pentru ca banca să facă ceva cu ei. Ce anume? Să dea credite probabil. Cui? Vă las pe voi să vă dați seama singuri. Între timp haideți să vedem cum stă CEC Bank din punct de vedere financiar:
Datele sunt din 2017 (2018 apare abia prin mai 2019) și din câte se pare CEC are un capital social de 1,37 miliarde RON. În 2017 a înregistrat un profit de 205 milioane RON și avea alte rezerve de 302 milioane RON. De ce era nevoie de mai mult capital social atunci?
O avea legătură cu taxa pe lăcomie care, aparent, va duce la o diminuare zdravănă, dacă nu chiar o eliminare completă a profiturilor pentru multe bănci?
Și apropo de asta: cum se vor vedea lucrurile de la Bruxelles:
- Guvernul României introduce o taxă pentru toate băncile, care afectează masiv profitabilitatea sistemului bancar
- România dă bani celei mai mari bănci deținute de stat.
Și apropo de Consiliul Concurenței, poate ar trebui să se întrebe cineva pe acolo dacă nu cumva CEC Bank face concurență neloială celorlalte bănci. Ah, nu Consiliul Concurenței are treabă cu ROBOR, deși a mai analizat odată problema asta.
Alte companii de stat primesc bani
Recapitalizări (adică bani băgați în companii) vedem și la Metrorex și la CFR Călători:
Art.36. – (1) Cu suma de 180.000 mii lei, prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, articolul 72.01 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale”, se majorează contribuția statului la capitalul social al Societății Comerciale de Transport cu Metroul București “Metrorex” – S.A.
(3) Cu suma de 150.000 mii lei, prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, articolul 72.01 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale”, se majorează contribuția statului la capitalul social al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători” – S.A.
Dacă aveți curiozitatea să vă uitați pe situația financiară a Metrorex (iunie 2108) o să vă luați cu mâinile de păr: pierderi de 212 milioane RON! Managementul eficient, nu glumă…
La CFR Călători din păcate nu am fost în stare să găsesc situații financiare, dar nu știu de ce am o bănuială că nici lor nu le merge bine.
Așadar, care e faza cu recapitalizările astea? De ce sunt necesare dacă totul merge așa bine?
Buget local vs. Buget central
Aici avem o discuție foarte interesantă pentru că legea bugetului propusă de PSD+ALDE oferă mai puțini bani primăriilor din teritoriu. Chestia asta se întâmplă pentru că primăriile sunt finanțate parțial prin acordarea unui procent din banii colectați din taxe și impozite din acea localitate (TVA și impozit pe venit).
De ce sunt acești bani din impozite importanți? Pentru că oferă independență față de politicile Guvernului central. Banii care vin de la bugetul central (prin diferite fonduri, ca transferuri de echilibrare sau din PNDL) vin întotdeauna cu condiții:
- Ești fan cine e la putere? Atunci ai șanse mari să primești banii. Acum e Dragnea, dar numele e irelevant.
- Nu ești fan cine e la putere, chiar dacă ești membru al partidului de guvernare (PSD acum), s-ar putea să nu primești deloc bani sau poate doar o parte din ce ai nevoie.
Impozitul pe venit
Anul trecut Guvernul a diminuat cota de impozit de la 16% la 10% pentru impozitul pe venit. Impozitul pe venit era una din acele surse. Astfel, chiar dacă nu s-a modificat procentul, s-a diminuat suma colectată.
Anul acesta, înainte de a apărea bugetul deja se iscase un scandal referitor la acești bani (via Hotnews):
Primarii marilor orașe acuză Ministerul de Finanțe și Guvernul că în 2019 se dorește alocarea a doar 45-50% din impozitul pe venit către primării, față de 60% cât ar fi necesar după scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% în 2018, pentru reechilibrarea bugetelor.
Într-un final s-a ajuns la un compromis iar acum legea alocă:
a) 15% la bugetul local al județului;
b) 60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
c) 5% pentru constituirea unui fond la dispoziția consiliului județean, gestionat printr-un cont distinct deschis pe seama acestuia, fond care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor din județ, prin hotărârea autorităților deliberative, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală precum și pentru cheltuielile de funcționare pe care unitățile administrativ-teritoriale din județ, în mod justificat, nu le pot finanța.
d) 20% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor;
Primăriile primesc deci 60% și promisiunea unui fond de 5% care va fi administrat însă de consiliul județean.
PNDL
Condițiile puse de Centru primăriilor locale se văd cel mai bine când vine vorba despre banii din PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală). PNDL e un fel de fond guvernamental din care se dau bani primăriilor pentru investiții locale. E însă notoriu faptul că PNDL e unul din instrumentele folosit de Guvern pentru a controla primăriile din teritoriu. Iar folosirea banilor din PNDL e oricum, numai transparentă nu.
Ce credeți că se întâmplă cu PNDL în bugetul 2019? Ați ghicit: primește și mai mulți bani!
Altfel spus și mai multe resurse care merg în oala controlată de Liviu Dragnea de la centru! Ba se mege până acolo încât se mută bani din Fondul de rezervă al Guvernului în PNDL și se pot muta bani de la o destinația la alta, deși treaba asta nu era inițial permisă de lege. Care lege? Păi legea responsabilității fiscal bugetare! Nu glumesc, avem excepții de la Legea responsabilității fiscal bugetare pentru PNDL!
Art.29. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se pot aloca Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin hotărâre a Guvernului, sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019 pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, inclusiv etapa a II-a.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 12 lit. e) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și ale art. 47 alin. (4), (9) și (10) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2019, se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice să efectueze virări de credite bugetare și de angajament, între capitole bugetare și între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, în vederea finanțării Programului Național de Dezvoltare Locală, inclusiv etapa a II-a.
Repet: Cine e cu noi primește bani, cine nu, să se descurce!
Cheltuieli noi
Ultima chestie legată de bugetul local: pe lângă faptul că finanțarea e mai redusă, primăriile s-au trezit că trebuie să finanțeze o serie de cheltuieli care în trecut erau acoperite de la bugetul de stat. Iată:
Art.5. – (1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art.4 lit. a), sunt destinate:
(8) În anul 2019, prin derogare […] finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap de la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se finanțează exclusiv din veniturile proprii ale acestora și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, după caz iar finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor se asigură exclusiv din veniturile proprii ale acestora și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, după caz.
Partea cu bold e cea relevantă: primăriile și județele trebuie să se descurce singure cu cheltuielile pentru persoane cu handicap, inclusiv salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap și indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap.
Pentru orașele mari asta nu va fi neapărat o problemă mare, dar pentru orașele mici și comune e posibil să devină o problemă semnificativă. Prin august 2018 multe primării din orașele mici și comune rămăseseră fără bani pentru orice altceva în afară de salarii.
Și în cazul în care credeți că așa ceva nu se poate întâmpla…s-a întâmplat și anul trecut!
Să mai vină cineva să spună că PSD e partid de stânga! Halal partid de stânga care lovește în oamenii cu handicap!
Alte ciudățenii din Legea Bugetului 2019
Sunt multe chestii dubioase în legea bugetului pe 2019. Mai las câteva chestii aici, poate mai sunt curioși:
Mentenanță feroviară
Bani pentru mentenanța rețelei feroviare merg cu prioritate la acoperirea unor datorii la bugetul de stat:
Art.35. – În bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 2019, suma prevăzută la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”, alineatul 51.01.55 „Întreținerea infrastructurii feroviare publice” se utilizează cu prioritate pentru:
a) plata obligațiilor către bugetul general consolidat;
b) asigurarea cheltuielilor stabilite de lege, aferente activității de întreținere și funcționare a infrastructurii feroviare publice prestate de administratorul infrastructurii feroviare, precum și a cheltuielilor stabilite prin contracte de prestări servicii, inclusiv cu sucursalele/filialele acestuia.
Nu știu dacă vă aduceți aminte, dar în august 2018 un tren a deraiat după ce podul peste care trecea s-a prăbușit.
Repet: Podul a căzut cu totul! Nu au fost morți pentru că era un tren de marfă! Altfel am fi asistat la o catastrofă! Iar acum ne jucăm de-a ”uite banii, nu sunt banii!” Și partea cea mai mișto e că poți lua sumele acelea și să te mândrești cu ele că ai făcut și ai dres.
Încă o companie de stat
Vom avea o nouă companie de stat, numită “Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea –SA”.
Art.33. – În bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Vânătoare”, titlul 72 „Active financiare“, alineatul 72.01.01 „Participarea la capitalul social al societăților comerciale”, este prevăzută suma de 100 mii lei, care se utilizează în anul 2019 pentru punerea în aplicare a prevederilor art.3 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr.933/2018 privind înființarea Societății Naționale “Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea –SA”.
Conform HG-ului de înfințare:
(1) Scopul Societății este acela de a realiza un mecanism comercial funcțional care să conducă la valorificarea superioară a resurselor și producției agricole naționale.
Și uite așa nu am înțeles nimic din ce ar trebui să facă…ceva legat de vânzarea produselor agricole. Nu îmi e clar de ce era nevoie de o astfel de societate când există foarte multe societăți private care fac fix același lucru. Iarăși sunt curios dacă, de exemplu, Consiliul Concurenței ar avea o problemă cu faptul că statul se bagă peste comercianți. Probabil că nu are…
Securitatea finanțată și din bugetul educației
Mă rog, nu toată, doar acadamenia securității va primi bani de la Ministerul Educației:
Art.38. – În anul 2019, prin derogare de la art. 23 alin. (2) din Legea nr. 56/2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale, cu modificările și completările ulterioare, sumele alocate de la bugetul de stat Academiei de Științe ale Securității Naționale sunt cuprinse în anexa nr. 3/25 a Ministerului Educației Naționale, la capitolul 53.01 „Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare”, titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”.
De ce? O fi de bine, o fi de rău?
Comisia Naționala de Prognoză
- primește control asupra unor programe de dezvoltare.
- Ajunge să facă partea de analiză de risc pentru ANAF.
Chestia cu ANAF-ul am să o discut separat, dar treaba cu programele de dezvoltare e în legea bugetului:
Art.25 – (1) Pentru programele guvernamentale aprobate în anul 2019 în condiţiile legii se autorizează Secretariatul General al Guvernului, la propunerea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, să introducă în buget, în cursul întregului an, în anexele nr. 3/13/02 și 3/13/27, programe noi în valoare totală de 33.368.000 mii lei credite de angajament şi credite bugetare, din care în anul 2019 credite de angajament în limita sumei de 9.495.000 mii lei.
În 2019 Comisia Națională de Prognoză primește dreptul de a propune programe guvernamentale în valoare de aproape 9,5 miliarde RON!
Ce treabă are CNP cu propunerea de programe guvernamentale? Păi…fix niciuna, așa cum se poate observa prin simpla citire a atribuțiilor sale:
Concluzii
Vreți câteva păreri înainte de a ne uita efectiv pe cifre? Aș zice așa:
- Reparații la găurile date în ultimii 2 ani (capitalul social mărit la CEC, Metrorex și CFR)
- Bugetul folosit ca armă politică (tăieri de fonduri și creșteri de cheltuieli la nivel local)
- Ciudățenii – și folosesc cuvântul acesta pentru că vreau să cred că nu sunt făcute cu dedicație.
