Cum am finanțat armata ucrainiană cumpărând postere

Poate o să credeți că e clickbait titlul, dar se pare că am făcut asta. Am scris acum ceva timp un articol despre pacifism și războiul din Ucraina și l-am ilustrat cu câteva postere anti-război sovietice:

În timp ce făceam research-ul pentru un alt articol despre softpowerul rusesc am găsit mai multe postere sovietice pe ebay cu tematică spațială.
Ei bine, am adăugat posterele de mai sus și cele din research la favorite pe contul de ebay. Când faci asta algoritmul îi notifică pe vânzători și le zice ceva de  genul: ”tipul ăsta a salvat la favorite chestia pe care tu o vinzi. Dacă îi dai un discount posibil să o și cumpere.
Așa că m-am trezit cu discount și mesaje de la 2 vânzători de pe ebay pentru mai multe postere. Unul din ele suna așa:

Vânzătorul era din Ucraina, momentul era 28 martie 2020 când Vestul încă se gândea dacă să le dea ucrainienilor arme sau nu iar situația economică era nasoală pentru ei.
10% nu e cine știe ce discount, dar trebuie să recunosc că:

  1. m-a cam muiat mesajul de mai sus deși românul din mine zicea că poate face asta doar ca să vândă produsul.
  2. posterele erau chiar faine deși scumpe (80-90 dolari bucata).

Așa că am decis să accept oferta și să cumpăr 3 postere deși erau cam scumpe și exista riscul să pice o rachetă peste omul respectiv, peste clădirea poștei sau camionul / trenul cu care posterele erau trimise și să nu le văd.
Și totuși 3 luni mai târziu am primit într-un final posterele:


Posterele sunt destul de mari (o idee mai mari de A4).
Am mai primit discount de la un alt vânzător:

Iarăși, românul din mine era cinic și zicea că poate face asta doar pentru a vinde chestii. Dar la fel ca mai sus mesajul a fost de impact, de unde și titlul clickbait. Altfel spus e posibil ca banii mei plătiți pe niște postere sovietice cu mesaje de pace să fi finanțat armata ucrainiană. De la acest al doilea vânzător am luat postere și niște reviste sovietice.
Posterele:

Am luat de asemenea și niște reviste pe care vream să cumpăr de ceva vreme. Sunt reviste adresate tineretului sovietic de prin anii anii 60 – 70. De ce vream să le iau? Pentru că în perioada respectivă era o adevărată nebunie cu explorarea spațială iar aceste reviste pentru tineret aveau niște ilustrații foarte foarte faine. Și cum am găsit la același vânzător cu posterele și câteva reviste din astea am zis de ce nu. Vă arat doar ilustrațiile:


Dacă e ceva ce îmi place la anii 60 e că lumea știa să viseze în perioada aceea. Filmele, desenele, cărțile și poveștile din perioada respectivă arătau o viziune a viitorului optimista și plină de speranțe. Omul cucerea universul și construia civilizații mărețe. Orașele viitorului din anii 60 arătau extraordinar iar ilustrația de mai sus e tipică pentru viziunea asta. Dacă vi se pare că aduce un pic a Familia Jetson, ei bine e pentru că fix atunci au apărut și desenele.

Până și stațiile spațiale arătau complet diferit de ce ne imaginăm astăzi – viitorul era plin de lucruri neașteptate și profund schimbate, nu de evoluția incrementală pe care o vedem azi prin SF-uri.


Civilizația viitorului arăta promițător și era legată de cucerirea spațiului și energia nucleară, marile pariuri și promisiuni ale anilor 50 și 60.

Cum ar fi dacă am muta cu totul o planetă, ca în ilustrația de mai sus. O planetă acoperită de bio-domuri care să poată fi mutată pe o orbită mai favorabilă vieții de exemplu. Ei bine, de prin anii 50-60 ne gândeam la asta iar ilustrația de mai sus e dovada.
Apropo de asta, o mică paranteză: există o poveste cu o temă similară: cum ar fi dacă ar trebui să mutăm planeta Pământ de pe orbita Soarelui și se numește ”The wandering Earth”? Autorul e chinezul Liu Cixin iar povestea a fost transformată inclusiv într-un film cu același nume care a avut un succes uriaș în China. Nu vă luați după nota de pe IMDB, filmul e cam un 7/10, nu e vreo capodoperă, dar e un film bun de văzut într-o seară de weekend. Și dacă tot am adus vorba de Cixin Liu, The Three Body Problem scrisă tot de el e cea mai originală poveste SF citită în ultimii 10 deși nu e o lectură neapărat ușoară.
Revenind la ilustrațiile din reviste, cine oare să construiască mărețul vis al viitorului descris în aceste reviste? Ei bine, bărbatul și femeia sovietică într-o ilustrație tipică stilului anilor 70:

De ce am scris articolul acesta?

Am scris chestia asta ca să vă reamintesc faptul că URSS era în egală măsură și Ucraina și Rusia. Ucraina a făcut parte din Uniunea Sovietică iar țara asta are niște sute de ani de trecut comun cu cel al Rusiei. Cine îți e azi prieten, mâine poate îți trimite rachete peste blocurile de locuințe.
Și cu ocazia asta vreau să vă îndemn să cumpărați chestii sovietice de la ucrainieni de pe ebay sau etsy pentru că în felul ăsta îi și ajutați. Donați bani pentru refugiați dacă puteți, dar puteți ajuta și cumpărând chestii de la ei.
Postere cu explorarea spațiului precum cele de mai sus găsiți la tipul ăsta pe ebay. Sunt un pic scumpe pentru că sunt originale și relativ greu de găsit. Dar dacă vi le permiteți, aruncați niște bani pe ele, vă garantez că nu sunt mulți prin România care au postere originale cu rachete prin casă.
Găsiți de asemenea și alte postere mai ieftine pe tot felul de teme pe ebay dacă pasionează, tot ce trebuie să faceți e să căutați ”soviet poster” pe ebay. Și da, e ciudat să explici prietenilor de ce ai atâtea postere sovietice prin casă, dar na…unele din arată chiar arată foarte fain plus că ați ajutat niște oameni.
Dacă nu vă plac posterele, poate vă plac niște ceasuri sovietice. Am dat comandă recent de un ceas Poljot negru pe auriu, exact ca ăsta, un ceas sovietic cu mecanism din anii 80. Mai am unul similar, dar pe alb așa că am zis că nu ar strica și unul culoarea asta. E plin ebayul și etsy de ceasuri sovietice vândute de ucrainieni, multe dintre ele cu mecanisme bune (am unul din anii 50 care merge mai bine decât altele noi). Ceasurile Poljot de exemplu sunt elegante, ieftine și destul de bune.
Vă e teamă că o să creadă lumea de voi că sunteți cu rușii? Stați liniștiți, de când port ceas la mână nu m-a întrebat nimeni ce fel de ceas am. Și dacă asta nu e de ajuns atunci ar trebui să știți că mai toți oligarhii ruși (cu Putin în frunte) sunt fani ceasuri elvețiene. Putin poartă de obicei un Blancpain elvețian sau Patek Philip.
Sau poate vreți niște păpuși matrioshka, ori cutii de lemn frumos decorate sau camere de fotografiat sovietice.
Singurul dezavantaj la a cumpăra de la ucrainieni e că durează un pic până ajung la voi bunurile…încă pică bombe pe la ei.
Dar na, cu ocazia asta puteți face și pe capitaliștii (cum șade bine oamenilor de dreapta) și ajutați și niște oameni. Iar dacă se ia cineva de chestiile voastre sovietice puteți să îi plesniți peste bot cu faptul că sunt luate din Ucraina.

Spune și altora

5 Comments

  1. Desenele astea aduc oarecum cu schitele artistului de comicuri Jack Kirby desi ala parca era nitel mai talentat.
    Atentie la ce spui legat de partea ca Ucraina si Rusia au trecut comun! Naratiunea la momentul asta in Vest e ca cele doua tari nu au absolut nimic in comun, Ucraina e o tara occidentala prin excelenta. Sigur ca nimeni nu crede asta cu adevarat si vom rade peste cativa ani despre asta cum radem si acum in retrospectiva la unele masuri aberante din pandemie. Da’ la momentul asta asa ne prefacem toti ca stau lucrurile.
    La cate nostalgii sovietice nutresti am senzatia ca ti-ar face bine o vizita prin Transnistria, aia sunt ultimii sovietici autentici in viata, e plin pe acolo de urme ale sovietismului. Nu stiu cum vrea Maia Sandu sa ii duca in Europa pe oamenii aia, desi ea insista ca o va face. O sa aiba mari belele cu treaba asta. Sper doar sa nu fim si noi atrasi in ele.

    1. Oamenii talentati la desen din Vest lucrau in agentii de publicitate, cei din Est in institutii de propaganda de stat. De aia ilustratii ca mai sus sunt dese in reviste si postere de propaganda, dar au echivalent in reclame si comic bookuri in Vest.
      Legat de istoria celor doua, e un adevar istoric faptul ca Ucraina a fost inghitita de rusi dupa ce anterior fusese inghitita de polonezi.
      E un adevar incomod, dar care nu schimba cu nimic realitatea din teren.
      Din pacate nu sufar de nostalgie fata de URSS, inteleg mult prea bine istoria lor si a comunismului est european pt a avea nostalgii. Dar faptul ca un lucru vine din URSS nu inseamna ca e tabu si nu ar trebui cumparat.
      As cumpara postere cu Apollo 11 daca as gasi pe undeva la preturi decente. Dar nu gasesc asa ca ma multumesc cu Soiuz.
      As purta la mana un ceas Omega Speedmaster ca Neil Armstrong in loc de Strela lui Leonov, dar nu imi permit sa dau banii aia pe un ceas.
      As renunta la Poljotul pe care il iau cu costumul daca mi-ar da cineva un JLC in loc.
      Dar pt ca nu pot sa dau de la 3.5k euro in sus pe un ceas le prefer pe alea sovietice, care costa 100 de euro.
      Si daca tot amintesti de Transnistria, aia sunt la fel de capitalisti ca americanii. Produc chestii ieftin cu energie din gaz rusesc si vand in UE prin Moldova via Romania. Singurele chestii sovietice pe acolo sunt tancurile.
      Si dupa cum s-a vazut nu sunt dornici sa moara pentru patria mama, atat de patrioti sunt.

      1. Foarte discutabila afirmatia ca “Ucraina a fost inghitita de rusi, dupa ce fusese inghitita de polonezi”. Ce au inghitit polonezii si rusii are foarte putina legatura cu teritorul ucrainian de astazi. Mai aproape de adevar ar fi afirmatia ca sovieticii au fondat statul ucrainian. Ca au platit treaba asta cu mult sange si ca au luptat impotriva sovietismului acum 100 de ani e alta discutie dar Ucraina, asa cum arata ea astazi, e produsul rusilor care ulterior au aplicat sanatoasa traditie “eu te-am facut, eu te omor” la propriu. Sigur ca asta nu schimba cu nimic faptul ca Ucraina are dreptul de a-si alege o directie europeana si de a se rupe de Rusia definitiv. Dar nu trebuie sa facem ca Putin si sa rescriem istoria pt asta.
        E adevarat ca Transnistria e un fel de “China a Europei” in sensul ca salariile sunt minuscule dar nu doar tancurile sunt sovetice pe acolo, tot Tiraspolul e un mare muzeu sovietic, statuia lui Lenin troneaza chiar in fata “Parlamentului”. Iar oamenii chiar traiesc cu senzatia ca era sovietica a fost epoca lor de aur. Am tot citit si cautat in ultima vreme tot mai mult despre Transnistria si Gagauzia, incercand sa inteleg de ce au atat de mult drag de noi. Sa zicem ca am inteles. 🙂 Nu stiu la ce te referi ca “s-a vazut ca nu sunt dornici sa moara pt patria mama”, e adevarat ca au jucat la doua capete in perioada asta (cum fac si fratii nostri moldoveni, de altfel), dar daca lui Putin ii iesea invazia cum isi dorea se prea poate ca transnistrenii sa fi avut cu totul si cu totul alta atitudine.

        1. Sefii de raion din Transnistria fac o galagie de bani si dau cu pumnul in masa pe tarlaua lor. Daca invazia lui Putin iesea nu mai era nevoie de existenta lor, deci nasol pt ei. Daca erau chemati la oaste probabil ca ucrainienii ii terminau relativ repede, dar ar fi fost o diversiune utila pt Rusia (si cam atat).
          Tiraspolul nu prea are interes sa castige Putin in Ucraina, dar nici sa piarda. Interesul lor e sa ramana situatia ambigua cat de mult – un conflict inghetat ar fi ideal.
          Dar am o banuiala ca vor trebui sa ia o decizie la un moment dat, caz in care vom vedea cat de implicata e Romania in Rep. Moldova cu adevarat.

          1. La cat de mult ne urasc transnistrenii cred ca cel mai bine pt Romania e sa lase mingea in terenul Moldovei si sa aiba o strategie cat mai “hands off”. In mintea lor suntem “fascistii” care i-au ocupat. Cu moldovenii e posibil sa o mai dea la pace, cu noi mai putin. Nu prea vor ei moldovenii unire cu Romania, dar cat timp Transnistria face parte din Moldova o vad aproape imposibila. In opinia mea Sandu face o greseala cu Transnistria similara celei facute de Zelenski cu Donbas, sper doar ca urmarile sa nu fie aceleasi. Imi doresc sa ma insel, dar in situatia in care e Rusia nu mai are nimic de pierdut.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: