Șeful la cazan 
Și ăsta e unul dintre motivele pentru care e important să vă mențineți o atitudine critică ori de câte ori citiți chestii pe net, pentru că și sursele pe care le considerați ”de încredere” o pot da în bară. Dar haideți mai întâi să vă spun despre ce e vorba:
Factual.ro, un site de factcheeking a analizat o declarație a actualului șef ANAF și a ajuns la concluzia că e falsă. Declarația în cauză era următoarea (boldul îmi aparține):
În momentul de față sistemul IT al ANAF e învechit, avem servere din 1999, în ultimii ani nu s-a facut nicio investiție (…). Anii precedenți au existat sume pentru a investi în sistemul informatic, dar nu s-a luat nicio decizie. Sunt folosiți doar 3% din banii destinați investițiilor.
Ce fac cei de la Factual? Ei bine, se uită pe site-ul e-licitație.ro, analizează achizițiile de software și hardware ale ANAF și, pentru că ele există, trag concluzia că afirmația de mai sus e falsă:
Afirmațiile lui Bogdan Stan cu privire la faptul că în ultimii ani nu s-ar fi făcut nicio investiție la ANAF în ceea ce privește dotările hardware și software sunt false – între anii 2014-2016 au fost atribuite contracte de peste 200 de milioane de lei.
Ei bine, oamenii au făcut o greșeală pe care o văd la mulți jurnaliști: încredere prea mare în propriile abilități și superficialitate. De ce spun asta? Pentru că dacă ar fi întrebat pe cineva care știe cum funcționează ANAF-ul ar fi aflat de RAMP, de diferența între investiții și mentenanță, de diferența între licență și acces la EMCS sau AEOI și altele. Concluzia celor de la Factual e greșită, dar nu asta e problema ci felul în care greșesc:
Diferența între investiție și mentenanță
Credeam că e o chestie clară că un sistem informatic nu e o bucată de piatră. Pentru a funcționa are nevoie de mentenanță constantă, are nevoie de licențe reînnoite, oameni care să facă verifică ale sistemelor și așa mai departe. Dacă vă uitați pe lista de licitații înșiruită de Factual, veți vedea că multe dintre ele sunt de mentenanță ori reparații:
Adunând sumele de mai sus ajungem la un total de 184,7 milioane RON din 200 milioane, adică 92%, bani care se duc doar pe mentenanță și reparații.
Raportări externe și baze de date terțe
Între cheltuielile de mai sus se pot vedea și situații în care s-au alocat bani pentru conectarea ANAF la baze de date ale unor terți sau raportări către alte state membre ale Uniunii:
- EMCS – Excise Movement and Control System e un sistem al Uniunii Europene de raportare în timp real a produselor accizabile. Ce vedeți mai jos sunt lucrări de mentenanță pentru sistemul prin care ANAF se conectează și raportează informațiile astea în EMCS. Nu e nici o investiție acolo. Suma totală: 11,9 milioane RON
- AEOI – Automatic Exchange of Information e un mecanism de schimb de informații dezvoltat de mai multe state sub îndrumarea OECD. Mecanismul acesta e de fapt un software prin care statele participante își transmit unul altuia informații fiscale. Ce vedeți mai jos sunt servicii pentru conectare la sistemul acesta. Nu e investiție cât e mai degrabă obligație de conectare ca urmare a semnării unor acorduri internaționale. Încă 1,5 milioane RON aici.
- Acces la baza de date Orbis – Asta e o bază de date cu informații financiare despre firme de pe întreg globul. Informațiile respective sunt foloste de către ANAF pentru a calcula profitabilitatea în cazul companiilor multinaționale. Nu e o investiție ci o cheltuială cu licența plătită de ANAF pentru a folosi acea bază de date. 1,8 milioane RON și aici.
Are rost să mai spun că în listă mai sunt și alte cheltuieli mai mici cu servicii de tip suport, adică tot mentenanță?
Adunați voi cifrele de mai sus și vedeți cum acoperiți aproape în întregime suma aia fabuloasă.
Concluzia
Cea mai mare parte dintre serviciile din tabelul Factual sunt servicii de mentenanță, reparații sau licențe ori servicii de conectare la mecanisme de raportare necesare ANAF.
Nimic din ce lista de mai sus nu se califică drept investiție, chestie de care își puteau da seama fără să știe taxe. Dacă făceau un pic de efort, în maxim 30 de minute ar fi înțeles ce înseamnă EMCS, M1SS, AEOI și alte chestii de prin listă. Au preferat să își bage picioarele și a ieșit o analiză superficială și…mai grav…greșită.
Da, concluzia e greșită, tipul ăla de la ANAF spunea adevărul, ANAF stă foarte prost la capitolul investiții!
Iar cei de la Factual puteau să își dea seama de treaba asta, dacă erau serioși, și analizând documentația Băncii Mondiale referitoare la programul de modernizare a ANAF numit RAMP. Ultimul raport este extrem de critic la adresa ANAF și spune foarte clar că ANAF a reușit să tragă doar 16,7% din banii alocați deși programul a început în 2013.
Morala poveștii e că nu trebuie plecat de la prezumția că orice persoană numită de PSD minte și un site de factchecking ar trebui să verifice cu atenție informațiile pe care le folosește.