Dragostea ca măsură de protecție socială

Marriage matters in this environment for a variety of reasons. It provides not only “love,” but also economies of scale in consumption and some degree of insurance against income shocks.

Luată de aici și provine dintr-o lucrare a unor economiști americani: Fernández, Raquel, and Joyce Cheng Wong. 2017. “Free to Leave? A Welfare Analysis of Divorce Regimes.”American Economic Journal: Macroeconomics, 9(3): 72-115

Aceasta era de fapt funcția de bază a căsătoriei până aproape de secolul XX, să ofere siguranță financiară și materială soților. Cheltuieli cu cazarea, mâncare, întreținere și multe altele pot fi împărțite, diminuând presiunea financiară pe individ.

Funcția asta utilitaristă a dragostei / căsniciei continuă să reprezinte un factor important în întemeierea unei familii, deși, în prezent, un bărbat sau o femeie pot crește și singuri un copil (știu, greu, dar posibil).

Revenind puțin la România, stau și mă întreb câte persoane ar avea viața mai bună dacă ponderea familiilor funcționale ar fi mai mare și mă gândesc aici la familii în care unul din soți lucrează în afara țării, familii în care bunicii cresc un copil, familii în care alcoolismul ori violența fac familia nefuncțională și multe altele asemenea.

Acesta e dacă vreți un alt motiv pentru care ar trebui să fie permisă căsătoria între două persoane de același sex: pentru a diminua povara financiară a doi oameni care vor să trăiască împreună și ca potențială soluția de a diminua sărăcia. Contează că sunt două femei sau doi bărbați care locuiesc împreună sub același acoperiș? Putem folosi dragostea / căsătoria ca instrument de protecție socială? Eu cred ca da.