Despre rectificarea bugetară a PNL pe 2020

image_pdfimage_print

A venit într-un final și anunțul privind rectificarea bugetară a PNL. Am explicat cum funcționează rectificările astea bugetare într-un alt articol unde lăsasem și o mică predicție:

Punem pariu că se taie de la Educație? Punem pariu că Ministerul de Interne și Serviciile primesc mai mulți bani?

Ce credeți, am avut dreptate sau nu? Haideți să vedem:

Cheltuielile cu Educația

Una din primele chestii care sar în ochi la această rectificare e paragraful următor din proiectul de rectificare (sursă):

“Se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, potrivit prevederilor art.38 alin.(41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, să se aplice de la 1 septembrie 2021″, prevede proiectul de OUG pus în dezbatere publică joi noaptea la ora 22:30, proiect care va fi adoptat în ședința de Guvern de de vineri.

Și ca să nu credeți că asta era doar o promisiune, creșterile salariale erau prinse în buget și au fost scoase acum la rectificare (tot din proiect):

Cifrele de mai sus sunt luate din proiectul de rectificare pentru simplul motiv că din ordonanța publicată în Monitorul Oficial a dispărut complet Titlul I. Asta nu înseamnă că vor crește salariile ci doar că cifrele nu au mai fost băgate efectiv în rectificare, de altfel textul de mai sus regăsindu-se în continuare în varianta publicată în OUG.
Dar cum trăim în epoca fake-news-ului, unde poți nega realitatea și nimeni nu te deranjează, avem următoarea declarație a persoanei care ocupă funcția de ministru al educației și care frizează ridicolul (sursă):

“Banii sunt prevăzuţi în buget, în Legea bugetului. Bugetul a fost aprobat. Nu înţeleg de unde să apară aşa ceva. Ministerul Educaţiei are prevăzut în buget banii (n.r. – pentru creşterile salariale) şi pentru 1 ianuarie şi pentru 1 septembrie. (…) Nu înţeleg de unde a pornit treaba aceasta, mai ales că Legea bugetului a fost promulgată. (…) Noi am prevăzut în buget banii respectivi. (…) Îi asigur pe colegii mei că vor fi aceste creşteri salariale”, a declarat ministrul Educaţiei pentru AGERPRES.

Deci proiectul de rectificare spune negru pe alb că nu cresc salariile, cifrele din buget spun același lucru, dar doamna Monica ”Pepsiglas” Anisie zice că banii sunt acolo.
Ce e interesant în toată povestea asta cu rectificarea pentru educație e că au fost tăiați banii pentru măririle de salariu, dar au crescut banii pentru alte tipuri de cheltuieli. De altfel, bugetul pentru educație crește per total, dacă vă uitați mai sus la acel tabel, și la ce s-a publicat. Da, sunt bani în plus alocați, dar nu pentru salarii. Asta explică de exemplu declarația următoarea a ministrului finanțelor (sursă):

“Transportul, sănătatea, educația sunt domenii de unde PSD a tăiat în fiecare an la rectificarea bugetară. Trebuie să vă uitați în urmă, veți vedea în fiecare an că au tăiat sume importante de la aceste sectoare. Nu facem acest lucru, din contră, suplimentăm resursele pentru aceste sectoare. Sunt sectoare importante și în aceste momente prin care trece economia din România”, a mai spus Cîțu.

Oricum, înainte să apară propunerea de rectificare circula vorba prin târg că baieții deștepți vor să renunțe la tablete și să se bage în ceva mai profitabil pentru școala online. Sunt sigur însă că sunt doar zvonuri și nimic mai mult…
Spuneam că se vor lua bani de la Educație? Da. S-au luat bani de la Educație? Da. Sunt vreun geniu vizionar cu un glob de cristal? Nu. Am înțeles în schimb cum funcționează lucrurile, asta e tot.
Vreau să închei însă capitolul ”Educație” cu o declarație a Prim Ministrului României, dl. Orban, despre banii alocați profesorilor (sursă):

El a arătat că, pe fondul unei contracţii a economiei, Guvernul nu poate creşte salariile profesorilor, deşi iniţial au fost prevăzute fonduri în buget.
“Uitaţi-vă la datele prezentate de INS şi la prognoza privitoare la creşterea economică, care e o prognoză în care noi estimăm o contracţie economică, o scădere economică de 3,8%. Când îţi scad veniturile, e ca într-o familie: dacă îţi scad veniturile şi abia mai ai bani de mâncare, de plata chiriei, nu te duci să-ţi bei banii la cârciumă sau să îţi cumperi…”, a afirmat Orban.

Să compari salariile profesorilor cu mersul la cârciumă e o mare gafă politică, chiar și după standardele României. Cum ar fi fost dacă fostul prim-ministru PSD Mihai Tudose ar fi făcut comparația asta? Lua foc lumea? Acum în schimb e liniște.
Un reminder însă: dacă școala reîncepe în toamnă atunci profesorii se vor expune unui risc mult mai mare de infecție pentru că vor petrece timp în spații închise, cu un număr mare de oameni care la rândul lor intră în contact cu un număr mare de oameni. Va fi o situație destul de periculoasă pentru această categorie de bugetari.

Pensiile

Dacă nu au crescut salariile profesorilor, au crescut în schimb pensiile. Nu a fost cu 40% pus în lege de PSD ci ”doar” un 14%. Partea mișto în toată povestea asta e că odată cu creșterea aceasta au crescut și…atenție…pensiile speciale!
De ce? Pentru că multe dintre pensiile speciale au și o componentă de contributivitate. Ca să înțelegeți mai bine, unele pensii speciale sunt pe sistem: se ia pensia normală (în funcție de cât ai cotizat) și se mai adaugă 30% de exemplu. Deci creșterea asta duce și la mărirea pensiilor speciale.
Deci Guvernul PNL se bătea cu pumnul în piept că vor elimina pensiile speciale și au ajuns să mărească. Dar ca să fie ridicolul complet Ludovic Orban a ieșit să spună că pensiile speciale nu cresc, doar pentru a fi contrazis mai târziu de proprii subalterni (sursă):

”Doamna ministru, vreau să fie sigur sută la sută că nu se cresc pensiile speciale prin această majorare”, i-a spus premierul Ludovic Orban ministrei Muncii.
”Pensiile speciale sunt compuse dintr-o parte calculată pe baza principiului contributivității, care prin schimbarea anunțată de domnul ministru (creșterea cu 14% a punctului de pensie – n. red.) în mod automat vor crește. Respectiv o parte consistentă, care vine de la bugetul de stat și în care, în mod evident, nu are niciun impact”, i-a răspuns Violeta Alexandru.

Sunt mulți bătrâni cu pensii mici în România care aveau nevoie de banii aceștia. Sunt alții însă care aveau pensii consistente și care acum primesc și mai mulți bani. Echitatea socială e un concept străin românilor.

Serviciile

An de an la rectificare serviciile primesc bani în plus. Evident că au primit și anul acesta:

  • SRI – 64,3 milioane RON
  • SIE – 32,1 milioane RON
  • SPP – 2,3 milioane RON

Nu știu sincer ce anume justifică aceste creșteri. Am încercat să caut informații, dar nu am găsit nimic concret pe tema asta. Nu cred că are sens să vorbesc prea mult despre acest subiect.

Cultura

Ce se întâmplă la Cultură e ciudat. Deși nu are un buget extraordinar de mare, i se taie totuși din fonduri. Inițial proiectul prevedea o diminuare cu 51,5 de milioane a bugetului, în final scăderea e de 19,3 milioane. Sumele alocate culturii sunt oricum mici, dar chiar și din acei bani puțini tot se taie. Și Institutul Cultural Român a pierdut bani (vreo 11,5 milioane RON)
Nu pretind că înțeleg sectorul cultural, dar haideți să vă arăt pe ce s-au dus banii din bugetul de cultură al Poloniei:

Acesta e trailerul al unui film numit Loving Vincent despre Vincent van Gogh. Întreg filmul are o 1:34 h și e animat în întregime folosind tehnica de pictură a lui Van Gogh. Ce vedeți acolo nu e CGI (animație pe calculator) ci fiecare cadru e un tablou (la propriu).
Institutul de Film Polonez, instituție a statului polonez a finanțat filmul, alături de simpli cetățeni printr-o campanie pe Kickstarter. Ideea aparține unei artiste pe nume Dorota Kobiela, care a și regizat filmul alături de Hugh Welchman. Toată munca s-a desfășurat în Polonia unde 125 de pictori au muncit pentru a crea 65.000 de tablouri care au devenit cadre în acest film.
Filmul e o capodoperă și după ce l-am văzut pe Netflix m-am dus și mi-am cumpărat și varianta pe DVD deși nu am DVD player. Vream să mă asigur că voi putea revedea acest film când voi avea 75 de ani și filmul acesta va fi de mult uitat de majoritatea lumii.
România nu are nicio șansă de a face ceva similar, nu cu atitudinea asta față de cultură.

Ce altceva s-a mai întâmplat cu această rectificare

Fiind an electoral majoritatea celorlalte ministere au primit bani în plus. Curge efectiv cu bani peste tot, ceea ce e oarecum de înțeles. Sunt câteva instituții care însă au pierdut finanțare:

  • Curtea de Conturi, care tot publică nasoale despre achizițiile de materiale sanitare făcute în pandemie de liberali
  • Consiliul Concurenței – nu știu care e treaba cu scăderea acolo
  • CSM

Nu insist foarte mult asupra lor pentru că nu cunosc situația în detaliu și e greu de spus dacă tăierile acestea sunt pedepse pentru ceva sau era clar că acei bani nu pot fi cheltuiți.

Problema veniturilor

Anunțul privind rectificarea bugetară a fost făcut în ziua de dinainte de a fi publicate cifrele privind scăderea economică din trimestrul II al anului 2020. Din punct de vedere al imaginii publice a fost o idee bună:

  • vin cifrele de rectificare în care se aruncă cu bani fără număr peste tot. Nimeni nu se supără că sunt bani pe țeavă.
  • următoarea zi apar cifrele care arată o contracție a economiei în trimestrul II de 10,5%. Nimeni nu se întreabă în public dacă nu cumva cifrele din rectificare sunt mult prea optimiste.
  • apare rectificarea în Monitorul Oficial și…surpriză! Cifrele sunt diferite! Dar nimeni nu vorbește despre asta la modul serios.

Serios, avem o diminuare record a veniturilor bugetare:

(3) Bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 9.844,8 milioane lei, la cheltuieli se majorează cu suma de 17.396,8 milioane lei creditele de angajament și cu suma de 16.933,9 milioane lei creditele bugetare, iar deficitul se majorează cu suma de 26.778,7 milioane lei.

Comparați asta cu varianta de proiect de rectificare:

(3) Bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 289,4 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 28.590,2 milioane lei credite de angajament și cu suma de 24.416,8 milioane lei credite bugetare, iar deficitul se majorează cu suma de 24.706,2 milioane lei.

Practic au dispărut 9 miliarde RON venituri de la varianta de proiect la varianta finală de rectificare! Și nimeni nu zice nimic despre asta! Deficitul rămâne același pentru că au fost ajutate cheltuielile pe partea de credite bugetare, dar comparați cele două variante! Care din ele arată mai nasol? Aia cu reducere a veniturilor de 289 milioane sau aia cu reducere de 9,8 miliarde RON?
România are o problemă imensă pe partea de venituri și guvernul Orban nu face altceva decât să împingă problema în 2021. Iar în 2021 ne așteapă o ajustare drastică a deficitului, atât pe partea de cheltuieli, dar mai ales pe cea de venituri. Vor urma taxe noi și austeritate bugetară imediat după alegeri pentru că actualul Guvern nu pare interesat să adreseze problema acum, cât e timp.
Iar PNL e plin de libertarieni și oameni din vechiul PDL care au instrumentat dezastrul economic din 2009-2010.

Consiliului Fiscal zice nasol de rectificare

Cei de la PNL au ignorat cu desăvârșire avizul Consiliului Fiscal, chestie scrisă foarte clar în raportul acestora:

Având în vedere intenția Guvernului de a aproba documentele mai sus menționate în ședința programată pentru 14 august 2020, intervalul de timp aflat la dispoziția Consiliului fiscal pentru analiza documentelor și elaborarea opiniei solicitate este insuficient, redactarea unei opinii complete fiind imposibilă și din acest motiv.Un alt motiv care face imposibilă redactarea unei opinii complete este lipsa unor informații strict necesare evaluării rectificării bugetare

Avizul Consiliului Fiscal e consultativ, dar obligatoriu. Adică Guvernul e obligat să îl ceară, dar nu e obligat și să îl respecte. În cazul de față Guvernului nu i-a păsat efectiv de Consiliul Fiscal și nici măcar nu a furnizat informațiile necesare pentru ca acesta să emită o opinie. Nici timp suficient nu a acordat pentru așa ceva, informațiile fiind transmise în noaptea de dinainte de a aproba rectificarea în ședință de Guvern.
Consiliul Fiscal mai spune că Guvernul a făcut un buget mult prea optimist în iarna lui 2019, dar și că actuala revizuire s-ar putea să fie și ea lipsită de realism având în vedere că ignoră niște date economice recente. Revin la ideea publicării cifrelor privind creșterea economică pe trimestrul 2 2020 destul de târziu.

Mai este de menționat că, pe lângă inexistența unei evaluări a acestor măsuri din partea MFP, impactul acestora este diferit – unele influențând deficitul bugetar, iar altele doar tranzitând bugetul general consolidat. O evaluare riguroasă a acestor măsuri este esențială pentru analiza temeinică a evoluțiilor fiscale în prima jumătate a anului și este un element critic al oricărei proiecții fiscale pentru anul 2020 și cei următori.

Altfel spus: nu e clar ce efect au avut măsurile luate de Guvern asupra economiei pentru că nimeni nu s-a deranjat să le măsoare. Profesionalism, ce să mai!
Una peste alta, întreg raportul Consiliului Fiscal spune clar că Guvernul a făcut un buget complet nerealist în iarna lui 2020 iar acum merge cu niște venituri pe care nu știe dacă se poate baza. E unul din cele mai proaste rapoarte ale Consiliului Fiscal pe care l-am citit vreodată.

Concluzii

Sper să mă înșel, dar cred că vin vremuri grele. Situația din prezent arată dureros de similar cu cea din 2008 când lucrurile arătau rău, dar se arunca cu bani peste tot pentru că era an electoral. La un moment dat deficitul va trebui adus la 3% iar asta se va face nu prin tăierea sinecurilor și prin diminuarea evaziunii fiscale ci prin impozite și taxe care vor lovi probabil în populație și abia apoi în mediul de afaceri.
Din nou, sper să nu fie la fel de rău ca în 2009 – 2010 și, de data asta, sunt o gălăgie de bani de la UE care pot fi accesați. Dar tare îmi e teamă că iar se vor ruga străinii de noi să nu facem prostii, dar noi tot le vom face pentru că e mai simplu așa decât să reformeze clasa politică.
P.S: încep să mă repet, dar unde sunt influencerii ăia care erau preocupați de orice măsură a Guvernului Dragnea? S-au evaporat 9 miliarde RON din veniturile estimate ale statului și nu zice unul pâs. Nu, pentru că sunt mai preocupați de protestele din Belarus decât de bugetul țării în care trăiesc. Sau acum nu mai vin textele de la centru și ar trebui să gândească singuri?

Spune și altora

6 Comments

  1. Articolul asta prezinta destul de bine realitatea ce sta in spatele functionarii statului roman. Si il recomand oricui, ce crede ca Romania se va face bine si spera ca ceva bun se va intampla.
    Totusi sa revenim la discutia in tema. Bugetul pe acest an, a fost construit pe 2 mari considerente:
    • Vor fi alegeri anticipate pana in septembrie, miza personala a presedintului plimbaret;
    • Nu vor aparea lebede negre, iar PNL va castiga alegerile en-fanfare pentru ca apoi sa taie si sa spanzure;
    Cum lebada neagra a aparut in martie, iar PNL s-a facut literalmente de ras, acum s-au trecut la minciuni. Problema reala, este ca aceste minciuni costa si din pacate le vom plati tot noi pulimea care inca mai traieste in Romnia, mai tine careva minte remarca lui Vladescu cu minciuna?! In cazul asta minciuna lui Vladescu este echivalentul revenirii in V a lui Florin Citu. Revenire, care poate fi privita in V, dar depinde la ce scara de timp o vezi, una e sa fie austeritate si gripare de consum 3-4 luni hai un an si alta 2-3 ani. Dar fiind an electoral, discutiile astea vor cadea in planul 2, pentru ca nimeni nu stie concret ce va urma.
    Cum traim o pandemie combinata cu niste decizii luate prost in trecut, eu vad urmatoarele 3 scenarii:
    • O parte din banii europeni promisi vor fi cumva injectati in economie pentru a mai atenua din soc, iar pandemia incepe sa-si scada din intensitate. Scenariul asta este cel mai optimist si ar insemna un 2021 linistit ca 2020, fara contractii/recesiuni si ar asigura o revenire lenta.
    • Alegerile parlamentare de anul acesta vor prezenta cea mai echilibrata configuratie parlamentara, iar urmatoarele 6 luni vor fi manate de lupte politice. Cum tara nu este condusa ci doar tinuta pe linia de plutire, intram pe scenariul propus de tine, austeritate si taxe. Problema reala va fi ca spre deosebire de 2009-2010 granitele sunt inchise, iar lucrurile se vor incinge.
    • Avem un castigator detasat al alegerilor alianta/partid si acel partid va incepe sa taie si sa spanzure. Scenariul propus de tine austeritate si taxe numai ca e pe steroizi. Daca iese PSD, va incerca impozitarea progresiva(ca scenariu nuclear), PNL(mariri la impozite de proprietati, taxat luxul, un impozit forfetar plus taieri de salarii la bugetari alaturi de niste restructurari ale aparatului bugetar). Din nou, sa nu uitam ca foarte probabil granitele vor fi inchise.
    Desigur, mai este un scenariu pe care nu-l iau in calcul pentru ca este imposibil de realizat. Si anume, ne apucam de munca, incepem sa combatem evaziunea, mai taiem din sinecuri incepem santiere mari(autostrazi, linii de tren de mare viteza, racordare la gaze si la ape) si am avea sansa sa nu simtim vreun soc din aceasta criza. Cum insa, traiesc ma indoiesc.

    1. De acord, e doar o chestiune de timp si de cine va fi in Guvern dupa alegeri. Daca se ramane pe doctrina economica din prezent cresterile de taxe vor fi tintite in special spre populatie (impozit pe venit, contributii, taxe pe proprietare, TVA etc) si mai putin probabil pe firme. Parca vad ca unele sectoare se vor alege cu scutiri sau alte beneficii.
      Sunt destul de multe necunoscute si, cum ziceam si mai sus acum sunt si bani de la UE. Intrebarea e daca vom reusi sa ii cheltuim sau vom prefera banii de la buget pt ca acolo nu verifica nimeni.

  2. Nu exista Prim Ministru PSD Mihai Tanase, poate Mihai Tudose. Asta e o mica gafa… A doua e cu proastele din Belarus, inteleg mesajul, dar la valoarea articolelor tale, nu folosesti acest apelativ. Altceva nu am de comentat, la mai multe articole de acest fel.

    1. Tănase, Tudose, cui îi mai pasă cum îl chema. Ăla de compara băncile cu Terente. Oricum, ai prins ideea despre cine era vorba.
      Iar la Belarus era proteste, nu proaste. Dar na, text lung, cuvinte multe, mai fug literele.

  3. „Offtopic”

    O pagină de interes: https://tradingeconomics.com/

    1. Ii folosesc destul de des ca sursa pentru date macroeconomice. E un site bun pt asa ceva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: