Despre programul de relansare economică al PNL

Una din primele mele postări de pe acest blog a fost despre Programul de Guvernare al proaspătului ales Guvern PSD de atunci (postarea e din decembrie 2016). Urma o a doua pe aceeași temă în ianuarie 2017. De atunci mi-am făcut un obicei din a vorbi despre aceste planuri de intenții, programe de guvernare sau policy paper-urile cum le spun unii. Așa că am mai scris despre intențiile celor de la USR pe partea de economie, ale PLUS și ale PNL.
Săptămâna trecută PNL s-a grăbit să anunțe programul lor de relansare economică, la multe săptămâni după ce mai toate marile economii ale Europei, dar și multe din cele din Estul Europei deja anunțaseră propriile programe.
Și cum trăim atât de aproape de spațiul ex-sovietic am să sumarizez acest articol printr-un banc stil Radio Erevan:
A publicat programul de relansare economică PNL?
A publicat, dar nu e program, e listă de intenții. Și nu e de relansare economică ci de guvernare pe următorii 10 ani. Și mai mult de jumătate e copiat de la PSD.

PNL nu știe să powerpoint

Cum scriam mai sus planul poate fi consultat la linkul ăsta. Mai jos însă am folosit prezentarea celor de la PNL pentru a sintetiza din idei.
Facem ca la tribunal: mai întâi ne uităm peste formă, apoi peste problemele de fond.
La capitolul formă Programul de Relansare al PNL pare făcut de un student de anul 1 care a lăsat pe seara de dinainte prezentarea. Și nu mă refer aici la faptul că au ales niște culori absolut oribile. Nici cu faptul că au folosit un template stock de la Powerpoint deși la câți bani încasează de la buget ca subvenții mă așteptam măcar la ceva care să arate decent.
Nu, trecem peste astfel de lucruri deși sunt deranjante. Dar vă rog să vă uitați pe pagina a 2a a programului:

Prima problemă: e un bloc mare de text și cam atât. Putea să pună totul într-un Word și arăta mai bine. Doi: sunt cel puțin patru dimensiuni de font diferite într-un singur slide. A treia chestie: bulletpointuri la ideile principale, apoi sub ele alte bulletpointuri identice cu primele. Deci ăia de la Microsoft s-au chinuit degeaba să bage structured bullet points în Powerpoint.
Alt slide:

Idee principală cu bullet point. Apoi sub ea un singur paragraf cu alt bullet point. De ce?
Plus o pată galbenă în mijlocul slide-ului. Zău, nu s-a uitat nimeni peste chestia asta? Sunt studenți de anul 1 la facultate sau în liceu care dau rușine oamenilor care au făcut prezentarea asta.
Acum comparați prezentarea asta cu prezentarea programului PSD din 2016:

Font mai mare, culorile partidului folosite pentru titluri, așezare în pagină mai bună.

Ideile principale sumarizate într-un slide aerisit.
Poate o să credeți că exagerez cu chestiile astea și nu sunt importante. Dar ca om care folosește powerpoint în munca de zi cu zi pot să vă spun că prezentarea powerpoint e o imagine destul de fidelă a persoanei care a creat acele slideuri.
Mie slide-urile PNL îmi inspiră nepăsare și arată ca și când au fost trântite niște idei la grămadă într-un powerpoint și cam atât. Slideurile PNL nu sunt muncite, sunt pur și simplu o înșiruire de text și cam atât.
Bun, acum să trecem și la substanță, adică la conținutul acelor slideurile:

Încă o schimbare de paradigmă

Când eram la master la ASE aveam un profesor care folosea des cuvântul ”paradigmă”. Era un om care folosea multe cuvinte complicate pentru a spune lucruri simple. E o chestie des întâlnită în mediul universitar unde mulți profesori au impresia că inteligența e direct proporțională cu numărul mediu de caractere din cuvintele folosite de o persoană.
Așa că atunci când văd ”paradigmă” pe undeva imediat gândul mi se duce la faptul că voi auzi sau citi cuvinte multe și pretențioase prin care cineva încearcă să spună lucruri banale. Și din păcate cam ăsta e cazul și aici.
PNL vrea schimbarea paradigmei de dezvoltare pentru că vechea paradigmă nu mai e bună. Ce vrea PNL e o dezvoltare economică  bazată pe investiții în infrastructură, digitalizare, economie durabilă șamd. Puteți citi singuri mai jos.

Știți care e problema cu ”paradigma” asta? Că e fix ce spun toate guvernele de dreapta că vor face de prin 1996 încoace. Toate Guvernele de la CDR încoace au avut obiectivele de mai sus, fără excepție.
Și sunt aceleași promisiuni:

• Avem eterna autostradă Pitești Sibiu pe listă, autostrada Transilvania, Autostrada Unirii (Transilvania – Moldova)
• Reabilitarea a mii de km de cale ferată, trenuri metropolitate și altele asemenea
• Magistrale noi de metrou, metrou la Cluj
• Modernizarea Portului Constanța, lucrări de reamenajare a infrastructurii de transport fluvial
• Investiții în infrastructura energetică, construirea încă unui reactor nuclear, centrale pe gaz etc.
• Investiții în sistemul de sănătate și spitale regionale
• irigații, sisteme de gaze în mediul rural și multe multe altele

Nu cred că au ratat nimic în materie de promisiuni de investiții. Sunt multe miliarde aruncate pe acolo fără să se spună clar cât costă, de unde vin banii, cine se ocupă, când se apucă și termină munca și celelalte chestii complet inutile când vine vorba de programe de investiții.
Schimbarea de paradigmă e așadar aia pe care o vedem din 1996 încoace.
Sincer nu vreau să insist pe promisiunile astea pentru că le-am tot văzut. Dacă politicienii români făceau măcar un sfert din ce promiteau veneau italienii la noi să lucreze, nu mergeam noi la ei.

Prindem Europa din urmă?

Dar e o chestie interesantă pe slide-ul acela: Guvernul vrea să aducă PIB / cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPP) la 87% din media UE27 până în 2025. Adică în 4-5 ani în funcție de cum vreți să numărați.
PIB-ul / capita la paritatea puterii de cumpărare era în 2019 la 69% din media UE. În 4-5 ani PNL spune că va crește cu 18%.
Atenție însă, acea medie se mișcă, nu e statică. Țările europene cresc și ele. Așadar pentru a ajunge la 87% din media UE, PIB/capita PPP ar trebui să crească cu 18% mai mult decât media în 4-5 ani. Dacă PIB / capita (PPP) în România crește cu 4% și PIB / capita (PPP) mediu în UE crește tot cu 4% atunci diferența dintre România și media UE rămâne neschimbată.
Deci trebuie să creștem cu 18% mai mult în 4-5 ani decât media UE ca să atingem obiectivul PNL.
Se poate face asta?
Cred că putem concluziona că ultimii 4-5 ani (scoate 2020 din discuție) au fost buni sau foarte buni pentru România. Cum a evoluat PIB / capita (PPP) în perioada asta față de media UE? Păi, conform Eurostat în 2015 PIB/capita PPP al României reprezenta 57% din media UE. În 2019 ajunsese la 69% adică o creștere de 12%. Deci în 5 ani cu condiții economice foarte bune creșterea a fost de 12%. Dar PNL crede că va recupera 18% din distanță față de medie în următorii 4-5 ani deși în 2020 va fi sigur scădere economică (-1,9% după estimările PNL).
Cumva însă PNL crede că în intervalul 2021 – 2025 lucrurile vor merge atât de bine încât vom recupera 18% din distanță.
Apoi mai e o problemă, acel PIB / capita (PPP) a crescut și ca urmare a faptului că populația României a scăzut prin emigrație. Și nu în ultimul rând să nu uităm de middle income trap, o chestie despre care se va vorbi mult în anii următori.
Sper să nu am dreptate, dar nu prea văd cum ar putea România să ajungă la 87% din media UE în următorii 5 ani.

Bani pentru IMM-uri

PNL tot insistă cu IMM Invest deși impactul său e într-un caz fericit marginal, În fine, vor fi bani pentru IMM Invest deși nu e clar care sunt beneficiile la nivel de economie având în vedere numărul mic de beneficiari și faptul că sunt impuse restricții destul de puține în materie de ce firme pot accesa acești bani. A încercat și PSD un program similar (Startup Nation) și nici până în ziua de azi nu am aflat dacă a ajutat la ceva. Știm însă că o parte din firmele care luaseră credite prin acel program au ajuns să fie vândute pe Olx.ro.
Nu mă înțelegeți greșit, mi se pare o idee bună să oferi garanții pentru IMM-uri, dar mi se pare complet aberant felul în care guvernele (PSD și PNL) au aruncat cu bani în acea direcție fără să încerce măcar să vadă dacă programele astea funcționează.
Pot în schimb să spun că ce mi se pare ok în programul PNL e faptul că promit să ofere garanții pentru IMM-urile care vor să ia echipamente în leasing. Ăsta e genul de program care mi se pare mai util pentru toată lumea. Firmele românești nu au tehnologie de producție la nivelul celor din Vest (sau din Asia de Sud Est) așa că astfel de programe chiar sunt de ajutor.
Dar evident că trebuiau să facă o treabă românească și cu chestia asta: pentru IMM Invest plafonul de garantare e de 15 miliarde RON. Pentru echipamente în leasing pentru IMM-uri sunt disponibile însă doar 1,5 miliarde, adică de 10 ori mai puțin.

Alte facilități pentru firme

Revine ideea garantării creditului privat, o idee a PNL despre care am zis și eu că s-ar putea dovedi utilă, doar că nu așa cum o propunea PNL. Ceea ce propunea PNL era să acopere acel sector de piață care oricum era deservit de o piață de asigurări. Adică practic ar garanta creditul comercial pentru firme care au deja suficiente resurse încât să apeleze la cineva care să garanteze așa ceva.
Ori în România marea majoritatea a firmelor nu fac așa ceva. Iar blocajele financiare din economie acolo au loc, nu la firmele mari. În formula vehiculată în presă, propunerea asta pare fix genul de beneficiu acordat firmelor mari, cel mai probabil multinaționale care oricum au bani, dar mai primesc alții de la Guvern pentru că…de ce nu?
Același comentariu pentru propunerea PNL de a acorda facilități pentru cei care își dau creanțele neîncasate către firme care se ocupă de recuperarea de creanțe: o măsură de principiu bună, dar care va fi probabil acordată tot celor care deja își permit asta.
Astfel de măsuri măresc decalajul dintre IMM-uri (de regulă românești) și firmele mari (de regulă străine), nu îl scad.

Încă un Fond de Investiții

PNL vrea să își facă fond național de investiții:

PSD a vrut și el fond de investiții național.

Actualul Ministru al Finanțelor Publice de la PNL a zis că PSD vrea să fure bani de la buget prin acel fond (sursă):

Astazi despre copilul de suflet al lui Liviu Dragnea. Nascut si crescut pentru a fura. Este vorba de Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii. Descris in programul PSD ca adevaratul minister al Economiei, de aici vine cresterea PIB-ului, revigorarea industriei, locuri de munca, infrastructura, etc, in opinia PSD. O mega vrajeala.
PSD iar da o petarda pentru ca orbiti de fum sa nu vedem cum mai palmeaza niste bani. In urma analizei a reiesit un raport pe care il voi depune la comisia de buget finante”

Acum ce să vedeți: acel fond e de fapt bun! Păi și al PSD de ce era rău? Nu e același fond? De fapt, nu știți, nu e același lucru, e de fapt foarte diferit de cel al PSD pentru că din fondul PNL nu se va fura. Fondul PNL nu e ”adevaratul minister al Economiei” cum zicea domnul de la PNL de mai sus, e altceva. Doar că arată ca fondul PSD și pare să vrea să facă același lucru ca fondul PSD-ului. Dar cu siguranță sunt complet diferite cele două fonduri. Adică haideți să fim serioși, ce fel de partid politic ar arunca cu rahat într-o idee a altui partid pentru ca și ei să facă fix același lucru după?
Cât despre părerea mea despre acest fond: a rămas neschimbată față de 2017 când vorbeam despre fondul PSD-ului și 2019 când am reluat ideea în contextul fondului similar de stat din Norvegia.
Dar știți ce e urât la propunerea asta a PNL? Faptul că oamenii vor să facă fix chestia de care îmi era mie teamă că o va face PSD: vor băga bani din Pilonul II în fondul ăsta.

S-a făcut atât de mult tam tam pe faptul că PSD vrea să naționalizeze acel pensiile și că banii ăia nu trebuie să ajungă la stat pentru că vor fi gestionați prost sau furați. Ce propune PNL? Să ajungă acei bani în fondul statului. Dar din nou, acum e fondul PNL, deci nu mai e problemă.

Încă o bancă de stat

PNL vrea o nouă bancă de stat, pe lângă CEC și Eximbank:

Evident că și banca asta va finanța investiții strategice, la fel ca și fondul de mai sus. Doar că iată ce zicea actualul Ministru al Finanțelor Publice acum ceva timp (sursă):

 (…) Dragnea si Valcov au hotarat sa-si faca si ei banca. Normal ca nu banii lor. Cu banii nostri. Sper ca nu ati uitat ca Valcov a fost director la Banca Populara de tip Caritas din Olt. El crede ca de acolo are experienta.: )
Acum pot va spun cu certitudine ca cei doi au hotarat sa transforme EXIM Bank in banca de dezvoltare a PSD. Marsavia este ca ce nu au putut sa faca in martie vor face acum. Vor obliga toate companiile de stat sa-si mute conturile la aceasta banca!!! (nu au nicio frica de Curtea de Conturi)
Noua generatie de baieti destepti isi face banca, iar cu ajutorul FSDI (Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii, n.red.) isi pune in aplicare proiectele personale, nu pe cele de interes national. Nu mai conteaza ca EXIM Bank a fost creata sa sprijine exporturile romanesti”, sustine Florin Citu.

Adică nu știu cum să vă zic, dar vedeți ceva similarități între ce zicea domnul de la PNL în 2017 și ce propune PNL acum? Nu știu cum mama naibii se potrivesc atât de bine chestiile astea.
La fel ca în cazul fondului, ideea e de principiu bună, dar nu am văzut nimic la actualul Guvern PNL care să mă facă să cred că o astfel de bancă ar fi administrată bine. Până acum au populat Fondul de Garantare, o instituție cheie în sistemul financiar cu oameni numiți politic și a ieșit de un scandal cu unul din cei numiți acolo.

Unde sunt oamenii?

Programul ăsta e în mare parte pentru firme. Măsurile de protecție socială sunt puține, slab detaliate și pe alocuri par făcute fie la mișto fie fără să înțeleagă realitatea.

Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile pentru 1,18 milioane de oameni. Apropo de persoane vulnerabile ce se mai aude de măștile alea gratuite pentru cei care nu își permit să le cumpere? Au ajuns la beneficiari? Ori s-au speriat băieții că au cam ieșit la iveală niște măgării făcute la aprovizionarea cu măști? Și apropo de măgării, se pare că măștile comandate de stat sunt mai proaste decât alea vândute pe piața neagră.
Dar da, sigur vor da pachete alimentare persoanelor vulnerabile.
Trecem mai departe:

Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă.

Sincer nu știu de unde să încep cu asta:

• De ce vouchere și nu bani? Le e teamă că se duc bătrânii de peste 75 de ani să bea acei bani? Îi vor da pe țigări? Jesus!
• Cine va primi acele vouchere? Banii sunt buni peste tot, dar voucherele trebuie acceptate de restaurant / cantină sau cine servește acea masă caldă. Câți vor vrea să accepte vouchere?
• Ce faci cu voucherele alea la țară? Serios, cu banii te mai duci la magazin, dar cine acceptă vouchere și oferă mese calde la țară? Ce procent din populația în vârstă locuiește la țară? Chiar și în orașele mici s-ar putea să nu fie nimeni care să accepte voucherele astea. Voucherele alea vor fi inutile în 3/4 din localitățile din țara asta, dacă nu mai mult. Nu s-a gândit nimeni la chestia asta?
• Pe ce perioadă sunt alocați cei 100 de milioane de euro? Pe an? Dacă sunt pe an asta înseamnă că fiecare bătrân ar primi echivalentul a 400 de euro pe an, adică 5,5 RON / zi. Cât costă o masă caldă la cea mai ieftină cantină posibilă? Nu caviar, dar o ciorbă și o bucată de carne cu cartofi. Costă 5,5 RON / zi? Unde dracu mănânci cu banii ăștia în România? Până și prețurile subvenționate de la cantina Parlamentului sunt mai mari. Sau poate e pe sistem ”o masă caldă la 3 zile”?

Vouchere pentru elevi

Aici e un pic de râsu-plânsu. Programul zice așa:

Voucherele sunt pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat. 

Ori vedeți voi, nu ai cum să ai venituri sub venitul minim garantat. De ce? Pentru că ”venitul minim garantat” (VMG) e un termen care descrie ajutorul social primit de oamenii cu venituri sub un anumit prag. Nu poți să ai venituri sub VMG ci sub pragurile acelea.
E ca și cum ai spune: vom da șomerilor bani dacă au venituri sub nivelul ajutorului de șomaj. Are sens?
Am scris de mai multe ori despre venitul minim garantat, așa că dacă vreți să aflați mai multe puteți citi primul articol de mine pe tema asta prin 2017 când Tăriceanu l-ar fi vrut eliminat.
Așadar persoana care a scris propunerea asta nici măcar nu știe că VMG e un ajutor social, nu e un venit sau un prag de venit propriu zis.
Revenind la propunere, e o chestie des întâlnită pe la dreapta libertariană: hai să dăm vouchere ca să știm sigur că nu vor fi cheltuiți pe altceva. Ok, fain, vouchere, dar revin la întrebările de mai sus:

• Cine le acceptă?
• Ce te faci dacă ești elev la țară și magazinul din comună nu acceptă vouchere?
• Cei 30 de milioane de euro sunt pe an? Asta înseamnă 375 RON / copil / an. Cumperi cu 375 RON rechizite, haine și încălțăminte pentru 1 an de zile?
• La ce ajută voucherele astea? Care le e scopul? Credeți că abandonul școlar e unul din cele mai ridicate din UE pentru că acei copii nu au bani de rechizite sau pentru că merg la muncă de la vârste fragede ca să nu moară de foame? Vor merge la școală dacă tot nu au ce mânca, dar au rechizite?

Alte cheltuieli sociale?
Nope! Asta a fost tot! Nu mai avem cheltuieli sociale. Totalul e un fabulos 355 milioane de euro. În schimb știți ce e important în România? Sălile de sport și bazinele olimpice:

Deci Guvernul PNL vrea să dea mai mulți bani pentru 12 complexuri sportive decât pentru săracii României.

Cine plătește chestiile astea?

Am înțeles, o grămadă de bani cheltuiți pe investiții, dar de unde vin banii aia? În fond un program economic ar trebui să aibă cheltuieli și surse de finanțare a acelor cheltuieli, nu?
Ei bine, prezentarea guvernului nu prea are surse de finanțare concrete. Și acolo unde sunt menționate surse de finanțare ele sunt problematice:

Fonduri europene

Se face referire spre exemplu la finanțate din fonduri europene (de exemplu prin Programul Operațional Regional). Problema cu ele e veche de când am aderat: Fondurile europene în mare parte sunt decontări, nu granturi. Asta înseamnă că trebuie să cheltui mai întâi banii, apoi te duci cu facturile la UE și UE îți dă banii în baza lor. Problema aici e faptul că trebuie să ai acei bani de undeva ca să îi poți cheltui!
Ca să înțelegeți diferența:
Să zicem că mă întâlnesc cu Bill Gates într-un bar. Îi spun omului că sunt pasionat de astronomie și mi-ar plăcea să am un telescop din ăla super șmecher, dar care costă câteva mii bune de euro. Cum ar fi mai bine pentru mine, :

• să îmi spună Bill Gates că îmi dă el banii înapoi pe telescop dacă îl cumpăr sau
• să îmi dea banii necesari pentru a cumpăra telescopul pe loc?

Evident că varianta a doua e mai bună, dar dacă iau acei bani și fac altceva cu ei? Pentru Gates ar fi mai bine să cheltui eu și el să deconteze, pentru că așa are certitudinea că nu folosesc acei bani pe băutură și lăutari. Pentru mine în schimb ar fi mai bine să îmi dea banii pentru că s-ar putea să nu am acele câteva mii de euro, sau dacă îi am să nu îmi vină să îi cheltui pe telescop.
Așa stau lucrurile și cu UE: ne dau bani deja cheltuiți. Dar România s-ar putea să nu aibă acei bani de cheltuit. Guvernele de dreapta sunt cunoscute pentru austeritate, nu pentru investiții așa că sunt șanse mari să nu vedem acești bani cheltuiți. Mai mult, va exista presiune în anii următori pentru scăderea deficitului public. Credeți că va rezista PNL tentației de a tăia cheltuielile și taxele?
Și să nu credeți că e o chestie specifică PNL. Dacă vă uitați și prin programul de guvernare PSD din 2016 o să observați cum și ei avea ”fonduri europene” ca sursă de finanțare.

Am scris încă din 2016 că acei bani din fonduri europene nu vor veni în sume atât de mari. Și știți ce? Nu au venit.
Ca să nu spun că nici primarii și ministerele nu se îngrămădesc la fonduri europene:

Cu fondurile europene eu am o problemă pentru că ele sunt mirajul cu care suntem ademeneți de mulți ani de fiecare guvern aflat la putere, dar care se dovedește a fi un eșec major de fiecare dată. Mai mult, se întamplă în ultima vreme să fim nevoiți să dăm bani înapoi din fondurile europene contractate ca urmare a descoperirii unor nereguli sau a depășirii termenelor de finalizare agreate (a se vedea fondurile europene returnate în cazul pasajului de la Piața Sudului din București despre care nu prea scrie nimeni nimic).

Ceilalți banii de la Comisia Europeană

Se pare că o altă mare parte din finanțarea acestor investiții se bazează pe planul de relansare economică promis de Comisia Europeană. Singura problemă cu planul ăsta e că a fost agreat la nivel de principiu. Altfel spus în momentul de față acei bani nu există și se duc negocieri la nivel de UE pentru alocarea sumelor.
Nu îmi e clar cum poți lansa un plan de redresare economică cu bani care nu există. Dar se pare că… se poate.

Alte surse de finanțare?

Păi lipsea cealaltă fată Morgana finanțării proiectelor publice: banii din evaziune fiscală. Din nou, toate guvernele din 1996 încoace au zis că reduc evaziunea fiscală și cresc veniturile bugetare fără să crească taxele. Nici PNL 2020 nu putea face excepție:

Mai mult decât atât, România înregistrează cea mai mică valoare a veniturilor bugetare exprimată ca pondere în PIB din UE (32% în PIB, față de Bulgaria, 38%, Cehia și Ungaria 42% și Polonia 44%) și totodată cheltuieli permanente similare cu statele din regiune. Este astfel evident că se impune creșterea colectării veniturilor bugetare și direcționarea spre investiții publice. Astfel, utilizând noi surse bugetare și valorificând absorbția integrală de fonduri nerambursabile se pot remedia decalajele de capital uman, inovare și dezvoltare care ne separă de media europeană într-o manieră accelerată și durabilă.

Evident că nu știm concret cum va crește colectarea venturilor bugetare guvernul PNL. Iată ce zic oamenii:

Măsurile de politică fiscală pe termen mediu și lung vizează:
i) eliminarea din sistemul fiscal a distorsiunilor și a lacunelor ce oferă contribuabililor posibilitatea de minimizare a poverii fiscale, subminând astfel corectitudinea și echitatea;
ii) simplificarea regulilor pentru a facilita conformarea și administrarea;
iii) eficientizarea modului în care sistemul asigură o distribuire corectă a poverii fiscale.

Ce acțiuni concrete ați reținut de aici? Mie mi se pare că au reușit să spună în cuvinte multe că va fi bine ca să nu fie rău.
La cât de multe chestii au fost aruncate în programul ăsta, finanțarea lor sună a ceva de genul ăsta:

Cultura

Așa cum remarcau și alți oameni (Iulia Popovici, Ionuț Vulpescu ) pe partea de cultură cam bate vântul. Se renovează niște monumente, dar cam aia e. Deci cultură e atunci când ajungi în cartea de istorie și cam atât.

Concluzii

Planul PNL e un amestec de măsuri din cam toate programele de dreapta din 96 încoace și măsuri ale PSD din programul din 2016. E bizar cum fix lucrurile criticate de PNL acum 1-2 ani brusc au aterizat în programul lor.
Iarăși ne sunt promiși mii de km de autostradă, irigații și multe alte chestii utile. În schimb măsuri sociale ridicole și lipsite de aplicabilitate.
Finanțarea acestor măsuri e făcută pe sistemul clasic al programelor fără șanse de reușită:

• fonduri europene – deși nu zice nimeni că trebuie să cheltui banii ăia, abia apoi îi primești înapoi.
• granturi europene – doar că banii ăștia nu există încă.
• mai multe taxe colectate prin diminuarea evaziunii fiscale, o fata Morgana a finanțelor publice.