Șeful la cazan 
De când cu inflația asta la valori ridicate începe să se vadă la orizont din ce în ce mai clar că lupta de clasă nu e doar ceva imaginat de bărboși marxiști.
Poate vă amintiți că am explicat într-o postare detaliată cum funcționează relația dintre rata dobânzii de politică monetară și inflație. Varianta foarte pe scurt era că o parte din inflație e cauzată de factori interni, specifici fiecărei economii, în timp ce o altă parte a inflației vine din factori externi, în afara economiei.
Treaba asta e valabilă și pentru Statele Unite, Marea Britanie, Zona Euro, România și cine mai vreți voi de prin partea asta a lumii.
Banca centrală a unei țări poate crește rata dobânzii și scumpi creditele, chestie care duce într-un final la scăderea cererii de bunuri și servicii din economie și implicit la o scădere a inflației.
Pe de altă parte indiferent cât de mult ar crește banca centrală a unei țări rata dobânzii nu poate influența ce fac alții prin țările lor. Concret, dacă inflația vine din creșterea prețului la petrol, BNR poate crește dobânda și la 300%, tot nu îi va convinge pe arabi să crească producția sau să ieftinească prețul petrolului.
Asta înseamnă că o bancă centrală poate să controleze doar acea componentă a inflației generată de factori interni și nicidecum partea externă.
Pe logica asta spuneam în acel articol că niște creșteri mari ale ratei dobânzii nu vor duce la scăderea inflației. Dar creșteri mari ale ratei dobânzii pot falimenta firme, crea șomaj și multă mizerie să sărăcie, fără însă a aduce rata inflației în jos.
Cum e în Statele Unite
Ei bine, șeful băncii centrale din SUA (FED-ul adică) a fost întrebat direct într-o întâlnire cu parlamentarii americani dacă o creștere a ratei dobânzii va ieftini mâncarea sau benzina. Răspunsul lui a fost foarte clar (sursă):
“Fed rate hikes won’t bring down gas or food prices.”
Ce să zic, să mă duc să îmi iau diploma de geniu ascuns de la Oxford? Nu, asta e o chestie pe care o știu din anul 1 de facultate la ASE. Și cu toate astea tot șeful FED zice așa:
“We are strongly, strongly committed to reducing inflation.”
și
“Most recent inflation indicators suggested we needed to accelerate the pace of rate hikes.”
Deci creșterea ratei dobânzii nu diminuează prețurile, dar vom continua să creștem rata dobânzii.
Cum e în UK
Atitudinea asta nu e din păcate doar în Statele Unite, pe partea cealaltă a oceanului avem cam același lucru. Mai întâi declarația asta (sursă):
Bank of England (BoE) Governor Andrew Bailey admitted he felt “helpless” in the face of surging inflation […]
Bailey responded by saying 80% of the causes of inflation were global market forces beyond his control and that he has “run out of horsemen” when counting the shocks facing Britain.
Discuția de mai sus e în fața unui comitet al Parlamentului Britanic, nu în presă, deci omul nu poate spune orice bălării vrea ca în presă. Dar știți ce soluții are guvernatorul Băncii Angliei pentru a ține inflația sub control?
- Creșterea ratei dobânzii până la punctul la care bagă economia în recesiune, oamenii își pierd locurile de muncă și implicit nu își mai permit să cumpere chestii (sursă și sursă)
- Salariații să nu mai ceară măriri de salarii și să accepte scăderea puterii de cumpărare. Nu glumesc (sursă):
Asked if the Bank was also implicitly asking workers not to demand big pay rises, he said: “Broadly, yes”.
Și video:
Așadar mare parte din inflație e în afara controlului Băncii, dar ei tot vor continua să crească ratele dobânzii și să bage economia în recesiune. Va domoli asta inflația? Probabil că nu, dar hei ho, când la un moment dat va scădea inflația vor spune că ei au făcut asta.
Cum e în România
În România Parlamentul nu îl ia la întrebări pe Mugur Isărescu, că nu e frumix. Dar citim și noi prin Raportul asupra Inflației din Mai 2022 (cel mai recent adică) și zice așa:
Principalul factor explicativ este reprezentat de creșterea costurilor de producție, rezultat conjugat al crizei energetice declanșate la jumătatea anului precedent și al undei de șoc transmise de conflictul ruso-ucrainean pe piețele de materii prime (în primul rând, energetice și agroalimentare). În același sens a acționat deteriorarea semnificativă a anticipațiilor inflaționiste, în timp ce erodarea progresivă a puterii de cumpărare a continuat să submineze cererea de consum.
Avem și o variantă grafică:
Cu cât e mai roșu cu atât e inflația mai mare. Morăritul și panificația (adică pâinea) sare de 6%, carnea e pe la 4%, laptele și produsele lactate pe la 5%, la fel și peștele. Partea proastă e că toate fac parte din consumul de zi cu zi al populației. De altfel majoritatea bunurilor și servicii de strictă necesitate au creșteri de cel puțin câteva procente. Iar graficul de mai sus se referă la perioada decembrie 2021 – martie 2022, adică un trimestru, nu un an.
Ce ne spune BNR:
- inflația crește de la prețul energiei și conflictul din Ucraina
- puterea de cumpărare și cerere de consum sunt în scădere
Ce face așadar BNR? Păi cred că ați prins ideea din exemplele de mai sus: crește rata dobânzii de politică monetară. Pe 7 iulie ea a crescut de la 3,75% la 4,75%.
Va duce această creștere la oprirea conflictului din Ucraina? Nope. Va duce la rezolvarea crizei energetice? Nu.
Va băga în schimb economia în recesiune probabil și va produce la mizerie socială și un nou val de migrație spre Vest pe termen mediu.
Și totuși de ce cresc Băncile ratele dobânzii?
Pentru că timp de ani de zile băncile centrale au încercat să bage oamenilor (inclusiv politicienilor) în cap ideea că ele pot controla inflația și că fac o treabă bună în privința asta. Se pot justifica multe chestii dacă zici că datorită ție inflația e mică. Realitatea însă contrazice capacitatea declarată a băncilor centrale de a face ceva în privința șocurilor inflaționiste majore.
Și partea cea mai ciudată în chestia asta e că incapacitatea băncilor centrale de a acționa în momente de pusee inflaționiste cauzate de factori externi se învață la ASE în anul 1.
Așadar acum chiar dacă nu pot face mare lucru băncile centrale trebuie să se facă măcar că lucrează. Sună stupid, nu? Știu, dar cam așa arată realitatea din teren, multe bănci centrale acționează din dorința de a fi văzute ”că fac ceva”, chiar dacă în realitate acțiunile lor fac mai mult rău.
În afară de asta ar mai fi o chestie pe care nu o zice nimeni, dar se cam subînțelege de mai sus: atunci când inflația e sus iar dobânzile jos pierd creditorii și câștigă debitorii. Altfel spus în perioade inflaționiste au de pierdut băncile și instituțiile financiare și câștigă cei care au luat împrumuturi pentru că trebuie să dea înapoi sume mai mici (raportat la inflație). Ori asta înseamnă pierderi pentru sistemul bancar iar băncile centrale sunt foarte sensibile la subiectul ăsta.
Pe de o parte e de înțeles: dacă băncile nu fac bani se retrag din piața respectivă deci o marjă de profit decentă trebuie să fie tot timpul. Pe de altă parte orice antreprenor își asumă riscuri, adică inclusiv băncile care au făcut o gălăgie de bani în pandemie și imediat după.
O a treia cauză (speculez și eu pe aici) e legată de fixația pe care o au băncile centrale (vezi exemplele FED și Banca Angliei) cu piața muncii și salariile. Marxiștii (ăia vechi, nu ăia noi) spun că în principiu capitalismul are nevoie de existența unei mase zdravene de oameni fără loc de muncă pentru a ține pretențiile salariale ale celor angajați sub control. Pentru români asta se traduce prin faimosul ”sunt alți 10 care așteaptă la ușă dacă nu îți convine”.
Ei bine, am o bănuială așa că actuala situație în care șomajul e redus îi râcâie pe mulți și ar cam vrea să ”elimine tensiunile de pe piața muncii”. Asta e modalitatea tehnică și elegantă din a spune că e nevoie de ceva mizerie socială ca să liniștească creșterile salariale. Singura problemă e că salariatul unui patron e clientul altuia, deci o creștere a șomajului riscă să bage rapid economia în recesiune.
De altfel, prin măsurile luate deja sunt șanse mari ca atât SUA cât și Marea Britanie să fi intrat în recesiune în trimestrul 2 al anului 2022 deci vor obține ce își doreau.
Cazul particular al BNR și băncilor centrale din țări mici
Acum am să fac pe avocatul diavolului și am să contrazic propria mea afirmație de mai sus: e totuși un motiv pentru care unele bănci centrale trebuie să crească dobânzile. Mai exact e vorba de bănci centrale ale unor țări ”mai mici”. Mă refer la BNR de exemplu, la țări precum Ungaria dar posibil să și la alte țări cu economii mai mari.
Care e acel motiv? Dacă nu cresc ratele dobânzii, monedele lor se vor deprecia masiv din cauza fluxurilor valutare cauzate de FED-ul american.
Concret, dacă FED-ul american (banca centrală a SUA adică) crește rata dobânzii atunci cam tot ce e legat de acea rată devine mai profitabil pentru investitori. Asta înseamnă depozite bancare de exemplu care plătesc mai mult, dar mai important înseamnă obligațiuni de trezorerie americane care au un randament mai bun decât în trecut. Obligațiunile americane stau la temelia sistemului financiar internațional, fiind cam cel mai sigur produs financiar din lume.
Așa că o creștere a ratei dobânzii în SUA va declanșa și transferul unor sume uriașe de bani către SUA, care înainte erau investite prin alte părți ale planetei.
Între ele se află de exemplu și bani investiți de tot felul de fonduri prin România de exemplu. O parte din acele investiții sunt acum mutate din România către Statele Unite, iar locul lor nu e luat de alte investiții similare. Ce face un investitor care vrea să mute bani din România în SUA? Vinde lei și cumpără dolari, adică va crește cantitatea de lei de pe piață și scade cantitatea de dolari. Prin urmare dolarul se va aprecia în raport cu leul. Și fix asta se întâmplă cu dolarul de 1 an:
Ce poate face BNR pentru a mai potoli cursul? Ar putea să vândă USD din rezerva valutară și să cumpere RON. Problema e că aceste ieșiri sunt masive iar BNR nu are atâția dolari încât să țină cursul sub control.
Așa că trebuie să găsească o modalitate de a face investițiile financiare în România mai atractive. Și cum poate face asta? Păi va crește rata dobânzii pentru că de ea sunt legate randamentele la depozite (nu pentru populație, stați liniștiți) și dobânda datoriei guvernamentale a României.
Altfel spus, BNR în momentul de față crește dobânzile pentru a ține cât mai multă valută în România.
Momentan vorbim doar de USD, dar stați să vedeți ce măcel o să fie pe piață când va începe și ECB să crească dobânda de politică monetară. Apropo, poate ați văzut știrile alea cu 1 USD = 1 EUR = 1 CHF. Ieșirile de USD din zona euro și faptul că Banca Centrală Europeană e singura din cele mari care nu au crescut dobânzile a dus la situația asta.
Revenind la România, de ce e important cursul valutar?
Păi în primul rând pentru că România importă enorm de multe chestii. Nu vorbim aici de consumul populației, vorbim în primul rând de importul de materie primă și produse intermediare pentru industrie. Iată cum arată soldul contului curent la nivelul economiei (adică diferența dintre cât plătim pe importuri vs. cât încasăm din exporturi de bunuri și servicii):
- 2018 – deficit de 9,5 miliarde EUR
- 2019 – deficit de 10,9 miliarde EUR
- 2020 – deficit de 10,9 miliarde EUR
- 2021 – deficit de 16,7 miliarde EUR
- 2022 – la nivelul lunii aprilie deficitul era deja de 7,5 miliarde EUR. Ochiometric probabil că România va sări de 20 miliarde EUR
Ce înseamnă asta? Înseamnă dacă se păstrează ritmul actual de creștere a deficitului e posibil să vedem o depreciere puternică a RON în curând.
E importantă chestia asta? Da, odată pentru economie, cum ziceam mai sus depindem de importuri pentru industrie. Apoi e nasol pentru cetățeni având în vedere că importăm masiv legume, fructe și alte chestii de bază. Și nu în ultimul rând e nasol pentru guvern, care și el s-a împrumutat mult în valută în ultimii ani (mai ales sub mandatul de ministru de finanțe și prim-ministru al lui Cîțu).
Pe de altă parte, dacă BNR continuă să crească rata de politică monetară băncile vor da împrumuturi mai scumpe firmelor și populației, iar ratele la credite imobiliare vor urca puternic punând presiune și așa pe o economie care începe să dea semne de anemie.
BNR e prinsă între ciocan și nicovală practic:
- dacă nu crește rata dobânzii deprecierea cursului duce la creșterea prețurilor la produse importate și inflație
- daca în schimb crește rata dobânzii atunci sugrumă încet, dar sigur activitatea economică și consumul în țară.
Concluzii
Dorința FED-ului american de a crește dobânda nu va ieftini mâncarea sau benzina, dar vor continua politica asta din motive care țin mai mult de ideologie decât de logică economică.
Chestia asta în schimb pune presiune pe țări ca România, care sunt puse în fața unei alegeri dificile, fie își sugrumă încet, dar sigur economia fie își văd moneda în picaj liber.
“Va băga în schimb economia în recesiune probabil și va produce la mizerie socială și un nou val de migrație spre Vest pe termen mediu.” Poate ca asta se vrea? Ma refer la partea cu migratia spre Vest pe termen mediu. Stiu, pare conspirationist ce zic si multa vreme am luat-o si eu tot la fel, ca e o conspiratie tampita. Dar m-am saturat de cate articole am citit in ultima vreme cu fermieri suparati prin Germania sau Italia ca nu mai vin est-europenii sa culeaga nimic de pe acolo. Sau cum in Spania nu vine nimeni sa munceasca in sezonul de vara. Legat de Spania tin minte ca patronatele faceau apel la premier sa relaxeze regulile de primire a lucratorilor straini. Cand li s-a sugerat ca solutie si o eventuala majorare a salariilor i-a luat cu frisoane, motivatia era ceva pueril gen “indiferent cu cat platim, astia nu vor sa vina”. Cumva cred ca si alor nostri le convine treaba asta. E mai bine cu mai putina lume pe aici pt ei, nu stiu daca au capacitatea sa gestioneze o populatie mai numeroasa, satisface si Europa cu mana de lucru ieftina, Europa arunca si ea niste fonduri pe aici si ne scoate ochii cu ele nespunand ca da cu o mana si ia cu alta si toata lumea e fericita.
Nu ar trebui sa atribui intentiei ce e usor explicat prin prostie.
Sunt nenumarata exemple in Romania de politici publici absolut idioate cu consecinte evident negative, dar de care nu ii pasa nimanui din guvern.
Emigratia a fost o supapa buna pentru politicienii si elitele Romaniei, care nu au fost fortati sa gaseasca solutii pentru problemele tarii. Nu au trimis intentionat forta de munca in Vest, dar a fost mai convenabil sa piarda oameni decat sa faca un efort sa aiba politici publice coerente.
Chestia asta a intrat in reflex politicienilor, de aceea ei o practica in continuare desi forta de munca disponibila e din ce in ce mai putina. Mai rau, decat sa repare problemele din tara prefera sa importe forta de munca.
Nu e intentionat, e pur si simplu lipsa de interes fata de cetateni. Cu mici exceptii politicienii romani nu au capacitatea mentala de a ticlui planuri atat de elaborate.
Iar cei din Vest au beneficiat de pe urma romanilor si a polonezilor si spera sa o poata face in continuare. Posibil sa mai mearga cativa ani, dar au inceput deja sa importe forta de munca. Italia e plina de muncitori din Africa acolo unde in trecut erau est-europeni. In Spania nu am mai fost de mult, dar ma astept sa fie la fel.
Nici aia nu ii asteapta pe romani, daca vin bine, daca nu vor folosi imigranti africani.
Aici o să fie interesant când românii care deja s-au aranjat cât de cât „dincolo” vor fi dați la o parte. Vorbim de cei cu munci „necalificate”.
Faptul că urma un ciclu inflaționist era oarecum previzibil la câți bani s-au „elicopterizat” în economii în ultimii ani și nu cred că are fundamental o legătură cu războiul din Ucraina sau COVID. Mai degrabă aceștia sunt factori agravanți care au accelerat niște procese care oricum urmau.
Deși aparent în România e liniște, prețurile la energie, benzină și mâncare par să fi fost absorbite, deja încep să se vadă pentru cine observă atent. Se mai închide o firmă, se mai dau afară niște oameni… Am observat, de exemplu, că pe LinkedIn văd din ce în ce mai multe badge-uri cu „Open to Work”. ȘI când te uiți la ce firme sunt, vezi cam ce sectoare sunt primele lovite.
În ceea ce privește BNR… Mi-aduc aminte de vremurile în care Mugurel țintea inflația și nu o nimerea deloc :D. Am fost „reporter acreditat” la BNR până prin 2005 sau 2006.
Acuma să vedem, încă mai sper că Câciu va face ce trebuie, că de la Manole n-am avut vreodată vreo pretenție.
În continuare cred că nu va fi la fel de rău ca-n 2008.
Bani se elicopterizeaza din 2008 fara sa genereze inflatie. Singurii bani care au impins un pic inflatia in sus au fost cecurile alea date de americani populatiei, dar efectul lor a fost o galma mica. In rest banii elicopterizati s-au dus la banci si fonduri de investitii, dar nu au ajuns la populatie. Inflatia masoara cresterea preturilor pt cosul de consum al populatiei, iar banii aceia nu au ajuns in veniturile populatiei din Vest astfel incat sa determine schimbari de comportament.
Banii pompati de bancile centrale s-au dus in schimb la fonduri de investitii, banci, Private Equity si alti investitori. De acolo au fost pompati in tech, crypto si cel mai nasol in imobiliare. Au transformat locuinta din necesitate umana in investitie si apoi in activ de lux.
Covidul si apoi Ucraina au rupt niste lanturi logistice iar problema nr. 1 acum e ca nu se fabrica suficiente bunuri. Productia inca nu a revenit la nivelul anului 2019 pentru multe bunuri. La un moment dat inflatia se va stabiliza, dar vom fi cu totii mai saraci in acel moment probabil.
Pai stai ca n-am zis ca planul asta ar veni de la politicienii romani. Mai degraba as zice ca a fost un gentleman’s agreement propus de europeni cand ne-au facut loc la masa. Ceva de genul “ba baieti, va bagam in club da’ cand au nevoie ai nostri de niste fraierici sa munceasca pe niste bani pt care ai nostri nici nu se dau jos din pat, trimiteti si voi cativa pe aici”. Doar stim ca intrarea in UE nu a fost pe gratis, cred ca asta a fost doar inca una dintre conditiile sa ni se deschida si noua usa. Ai uitat cum in plin inceput in pandemie cand statul roman mai avea putin si punea lacate la usi cand a comandat mutti Merkel (apropo, excelenta politica ei vizavi de Rusia, chiar a meritat tot cultul ala al personalitatii ca azi sa stea toata Europa cu morcovul in fund) niste culegatori de sparanghel, Iohannis a executat in secunda doi intr-o scarba totala fata de tot restul populatiei, cu aia fleciti ca sardelele pe aeroportul din Cluj, zici ca era rave party.
Asta cu imigrantii africani a cam dat fail. Aia sunt mai obisnuiti sa o frece in cap pe ajutoare. Asta nu o spun eu, o spun aia de prin Vest mai cu jumate de gura sa nu fie acuzati de rasism de sensibili. Romanilor, polonezilor, bulgarilor si altor est-europeni li se reproseaza ca sunt neamuri proaste (si daca e sa fim putin cinstiti cel putin vizavi de romani n-as zice ca exagereaza), dar nu ca se feresc de munca. In schimb de lotul de imigranti din Africa sau Orientul Mijlociu reprosurile sunt ca nu se omoara cu munca aproape deloc, pe langa faptul ca sunt cam salbatici. Daca ar merge asta cu “ii inlocuim pe est-europeni cu africani” s-ar face in secunda doi, e plin de ei in Franta, Italia, Germania sau Spania. Cu toate astea nu merge, tot de romani, polonezi, mai nou si de georgieni, tot trag sa vina.
Toata presa economica din zona occidentala vorbeste despre inevitabilitatea unei recesiuni. Stirile pe tema abunda si cel putin uneori se vede o oarecare dezamagire ca recesiunea nu a venit inca. Asta si cu discursul guvernatorilor contureaza tabloul sinistru pe care il avem. Si daca este sa ne uitam pe cifre o recesiune ar rezolva contabiliceste problema care indirect a fost creata chiar de bancile centrale. Caci in acest moment nimeni nu prea stie cati bani au fost pompati de FED in ultimii 2 ani ca indicatorii au fost un pic schimbati. Mai mult prin SUA fenomenul de fraudare ca ai fost lovit de COVID-19 si primeai un cec in alb de la stat a fost atat de folosit incat nimeni nu are o idee cati bani s-au cheltuit. Pur si simplu geniile de la FED si nu numai au aruncat cu atat de multi bani in piata, incat recesiunea este poate raul cel mai mic in viziunea lor.
In toata afacerea asta pierzatorii neti vor fi oamenii din zona medie in jos, respectiv tarile emergente. Cazul Sri Lanka este doar inceputul a ceea ce va urma. Bineinteles odata ce toata nebunia se va calma sunt sigur ca noua paradigma cu sustenabilitatea si toate rahaturile ecologiste o sa fie mai usor de acceptata de oameni.
P.S. La faza cu ce a spus guvernatorul BoE nu m-ar mira sa fie un pic hartuit, dar na suntem oameni rai.
Lumea se asteapta la o recesiune in stil 2009, de aia unii sunt surprinsi ca nu s-a intamplat inca nimic in sensul asta. Sa speram ca nu va fi atat de nasol si ca guvernele vor fi mai intelepte decat au fost in perioada respectiva. O repetare a crizei de atunci ar fi catastrofala pentru Europa si SUA.