De ce decizia BNR ne afectează pe toți

Deciziile BNR sunt genul de chestii care nu prea ajung pe la știri și e păcat că se întâmplă asta pentru că sunt foarte importante pentru viața noastră de zi cu zi.
Săptămâna trecută de exemplu (mai exact pe 4 aprilie 2018) BNR a decis să nu crească rata dobânzii de politică monetară, o decizie care probabil ne va lua tuturor bani din buzunare sub o formă sau alta. De ce spun asta? Pentru că economia e o bestie ciudată, care de regulă, găsește o cale de a-și impune punctul de vedere, indiferent ce vrea Dragnea sau Isărescu.

Ce a decis ieri BNR

Decizia BNR zice așa:

În şedinţa din 4 aprilie 2018 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
 – Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an;
 – Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,25 la sută pe an;
 – Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Punctul 1 ne afectează direct, punctul 2 și 3 indirect.

Ce înseamnă decizia asta?

Cred  că ați observat cu toții că prețurile au luat-o mult în sus în 2017 și tendința continuă în 2018. Procentul mediu, calculat la nivel de economie, al creșterii prețurilor pentru consumatori (adică pentru populație, nu pentru firme) se numește inflație.
Manualele de economie de anul 1 de la ASE ne spun că pricipala modalitate prin care creșterea inflației poate fi combătută e prin creșterea ratei dobânzii de politică monetară.
Ce e rata dobânzii de politică monetară?
BNR e singura instituție din România care are dreptul să emită monedă, adică lei românești (RON). Pe lângă moneda efectivă (hârtie, card) BNR mai introduce bani în economie și prin acordarea de credite băncilor. Băncile iau bani de la BNR pe credit și apoi îi folosesc pentru a împrumuta companii și oameni. BNR nu împrumută băncile pe degeaba ci le cere o dobândă pentru banii împrumutați.
Dobânda aia se numește rata dobânzii de politică monetară.
Atunci când crește inflația peste 2-3% înseamnă că populația consumă mai mult decât poate produce economia la capacitate maximă. E ca atunci când vine Paștele și nu sunt suficiente ouă în magazine pentru cât cumpără gospodinele din România. Prețul automat crește pentru că produsul devine mai rar. La nivel de economie înseamnă că oamenii au bani de cheltuit, dar nu sunt suficiente produse pe piață.
Pentru a diminua inflația BNR poate crește dobânda la care împrumută băncile. O dobândă mai mare cerută de BNR înseamnă credite mai scumpe pentru bănci și credite mai scumpe pentru populație și firme, adică mai puțini bani care sunt injectați în economie. Prin urmare lumea nu se va mai arunca la cumpărat atât de multe chestii și prețurile nu mai cresc galopant.
Creșterea ratei dobânzii are și un alt efect însă: cresc ratele la credite în lei. De ce? Pentru că odată cu creșterea ratei dobânzii de politică monetară crește și ROBOR.
Ce e ROBOR și cum se leagă de rata dobânzii BNR?
Băncile nu se împrumută doar de la BNR ci și unele de la altele: una poate are bani prea mulți într-o zi, alta prea puțini, în ziua următoare s-ar putea să fie invers, așa că băncile se împrumută reciproc. Media ratei dobânzii la care o bancă împrumută altă bancă în lei se numește ROBOR.
Aici trebuie să vă opriți un pic și să vă puneți o întrebare: e diferență de dobândă între un împrumut de la o altă bancă vs. împrumut de la BNR?
Păi hai să ne gândim:
Dacă Banca X se poate împrumuta de la Banca Y cu o dobândă de 5%, dar BNR are rata dobânzii de politică monetară la 2.5%, are sens să mergi la Banca Y? Nu, nu are, te duci la BNR! La fel cum dacă BNR are o rată de 2.5%, dar băncile se împrumută reciproc la 0,5%, nimeni nu va merge la BNR. Băncile vor merge să se împrumute unde pot mai ieftin, motiv pentru care, de regulă, ROBOR și rata BNR, deși diferite, nu vor fi la o diferență mare una de alta.

Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână, cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]

E bine sau rău că BNR nu a crescut rata dobânzii?

De ROBOR e legată și rata dobânzii la majoritatea creditele imobiliare acordate populației (inclusiv cele date prin Prima Casă).
Acum gândiți-vă, dacă BNR crește rata dobânzii sale, atunci și ROBOR se va apropia de ea. Implicit, dacă ROBOR urcă ratele la credite urcă și ele. Am putea spune că e bine că nu a crescut rata dobânzii BNR, nu? Din păcate nu…
Pentru că BNR ține rata dobânzii jos, inflația va continua să rămână la valori ridicate. Asta înseamnă că deși nu plătim mai mult la rate la bancă, vom plăti mai mult pe mâncare.
Dacă ar fi crescut rata dobânzii BNR, ar fi crescut ratele, dar s-ar fi temperat creșterea prețurilor.
Oricum am pune problema, cineva ar ieși nasol! În momentul de față însă întreaga populație a României suportă costuri ridicate la alimente, utilități și alte bunuri sau servicii.

De ce a luat BNR decizia asta?

Decizia e una foarte stranie și majoritatea analiștilor credeau că va crește rata dobânzii BNR. Și le înțeleg nedumerirea pentru că decizia BNR prin care a păstrat rata dobânzii nemișcată e formulată ceva genul: ”inflația crește din cauza cererii bazate pe consum și politicilor iresponsabile ale guvernului, inflația o să tot crească în 2018 și 2019 și o să fie peste ținta BNR”. Când citești așa ceva te aștepți ca BNR să spună în continuare: ”prin urmare mărim rata dobânzii”. Dacă nu mă credeți aruncați-vă o privire pe site-ul lor.
Nu sunt Mafalda, dar mă așteptam ca BNR să nu crească rata dobânzii prea curând și vă pot explica și de ce: BNR a mai ignorat inflația și în trecut în detrimentul altor factori pe care îi consideră mai importanți!
De fapt, BNR a ignorat cu brio inflația de-a lungul timpului, drept dovadă fiind faptul că rar inflația s-a aflat în ținta lor stabilită. De ce? Pentru că BNR a fost mai mereu preocupat mai de grabă de stabilitatea sistemului financiar bancar sau de stabilitatea statului român, cel mai mare client al băncilor românești. Pe lângă asta mai e vorba și de costul politic al deciziilor BNR, un aspect pe care majoritatea analiștilor străini nu îl înțeleg, dar care e  foarte clar pentru oricine înțelege politica românească. La ce mă refer?
Dacă BNR pune frână creditării (crește rata BNR, crește ROBOR, creditele devin mai scumpe) economia se duce în cap și brusc lumea își dă seama că toată creșterea economică de sub PSD a fost de carton (asta va fi senzația, nu spun că asta e realitatea). Altfel spus, decizia BNR are costuri politice pentru că riscă să deraieze trenul PSD cu un an înainte sau chiar la momentul alegerilor prezidențiale. Cine vrea să facă o campanie electorală într-un an în care ratele românilor au crescut cu 20 – 30%?
Pe lângă asta, ar mai fi o problemă: România se împrumută masiv în ultimii ani. O creștere a ratei dobânzii BNR înseamnă și o creștere a ROBOR și implicit a ratei creditelor, nu doar pentru populație, dar și pentru statul român.
Diminuarea consumului și creșterea costului la care se împrumută statul român reprezintă cheia deciziei BNR. Cele două ar fi creat probleme pentru statul român și PSD în particular.

Ce se va întâmpla de acum încolo?

Prognoza de inflație a BNR nu e una prea optimistă:

Iată și reprezentarea grafică a tabelului de mai sus:

Până la finalul anului 2018 inflația e prognozată să urce până aproape de 5%. Manualele de economie spun că în astfel de situații BNR ar trebui să ridice rata dobânzii pentru a diminua inflația…dar BNR nu o face, din motivele menționate mai sus.
BNR nu poate opri ROBOR-ul să urce (și implicit ratele noastre) DECÂT DACĂ nu inundă piața interbancară cu lei. Dacă băncile au lei din belșug, atunci dobânda la lei ar rămâne în limitele de acum. Dar așa cum am mai zis, Economia face cum face și tot iese învingătoare, indiferent ce vrea Isărescu sau Dragnea. Și vă spun asta pentru a vă pregăti sufletește pentru concluzia întregului articol:
Dacă BNR nu ridică rata dobânzii, economia se va ajusta singură prin creșterea cursului de schimb! Cam așa funcționează lucrurile: pentru a ține ROBORul jos, BNR va injecta probabil lei în economie, dar asta va duce la prea mulți lei comparativ cu câtă valută e și prin urmare leul va pierde teren în fața celorlalte valute. Și aici merită spus că nici un curs prea prost nu ajută statul român pentru că are datorii și în USD și EUR. Deci nici acolo BNR nu va putea să deprecieze prea mult moneda. Dar în cazul în care BNR nu face crește rata dobânzii aproape de rata inflației, veți vedea noi valori maxime ale cursului de schimb.

Concluzii

Felicitări în primul rând dacă ai ajuns până aici! Nu e un articol scurt sau ușor, dar cu siguranță dacă ai ajuns până aici înțelegi mai bine cum funcționează lucrurile astea decât 95% – 99% din populația României.
Principalele concluzii ar suna cam așa:

• BNR știe și înțelege riscurile inflației, dar din motive politice cel mai probabil preferă să le ignore.
• Inflația va continua să crească până aproape de 5% în 2018.
• În momentul acesta toată lumea plătește prețuri mai mari la bunuri și servicii în loc de a avea o dobândă mai mare care să tempereze lucrurile.
• Dacă BNR nu crește rata dobânzii în următoarele luni cursul de schimb se va duce în sus.