Șeful la cazan 
Am mai zis și eu, văd că mai observă și lumea pe internet: miliardarii din ziua de azi nu prea fac nimic pentru binele general cu averile acumulate. Musk, Bezos, Gates par mai interesați să își avanseze propriile fantezii și mai puțin să dea înapoi comunității din care au provenit sau în care au făcut bani.
Au trecut vremurile când spitale, biblioteci, săli de concerte sau universități erau ridicate de bogătașii vremii, azi miliardarii visează la rachete spațiale, scriu cărți despre viruși și se dau rotunzi prin media. A se observa că Musk a cumpărat Twitter, Bezos deține Washington Post iar Bill Gates plătește presa pentru publicitate pozitivă. Iar când vine vorba de donații, toți se laudă cu ele, dar majoritatea se duc spre propriile fundații și de acolo nu mai știe nimeni ce și cum. Faza cu donatul către propriile fundații e o optimizare fiscală, ceea ce face toată povestea cu donatul și mai tragică.
Așadar de ce sunt diferiți miliardarii de acum de cei din trecut?
În primul rând trebuie spus că nu sunt foarte diferiți în materie de practici de afaceri, adică sunt la fel de hrăpăreți și obsedați de făcutul averilor precum cei din trecut. Dacă vă uitați la viața unor personaje precum J. P. Morgan, Andrew Carnegie, J. D. Rockeffeler o să observați atitudini similare în materie de cum și-au construit afacerile (majoritatea monopoluri). Diferența e că mulți dintre ei au încercat apoi să își cheltuie sume considerabile din propria avere prin acte de caritate. Întrebarea e de ce ei și nu și cei de acum?
Dar diferența cred că e dată de ceea ce le permite societatea să facă. În trecut bogații trebuiau să facă lucruri concrete pentru comunitate, de un și construcția de clădiri pentru publicul larg (biblioteci, școli, săli de spectacole etc.). În prezent pentru mulți oameni e suficient să ”donezi” pentru o cauză și ai parte de PR bun. Altfel spus, dacă miliardarii donează bani către propriile ONG-uri e suficient pentru ca publicul să creadă că au făcut ceva bun.
O altă diferență cred că vine și din vârstă, miliardarii de pe vremuri au făcut majoritatea donațiilor mai spre finalul vieții. E similar dacă vreți cu oamenii care donează averi către biserici spre finalul vieții în speranța mântuirii sau realizând că nu pot lua banii cu ei pe lumea cealaltă.
O altă cauză probabilă e influența mai puternică a religiei asupra societății în trecut. Actele de caritate sunt o parte importantă din credința creștină (mai ales în Noul Testament). Și nu mă refer doar la pomană dată săracilor ci la gesturi de caritate ceva mai largi. Treaba asta e aplicabilă și la ortodocși și la catolici și la protestanți deși filozofia din spatele ei e diferită. Mersul la biserică și a face parte din comunitate presupune gesturi de caritate iar presiunea asupra indivizilor să doneze era mai mare în acea perioadă comparativ cu zilele noastre. De altfel, dacă vă uitați la Bezos, Musk, Zuckerberg sau Gates, toți par rupți de realitate și complet detașați de viața cotidiană. În lumea lor a strânge averi doar de dragul averilor e perfect acceptabil.
Mai e apoi problema spinoasă a ONG-urilor în general, nu doar ale miliardarilor.
În România nu e cazul, dar în țările anglo-saxone ONG-urile sunt o adevărată industrie care exploatează dorința oamenilor de a ”face ceva bun” fără să se streze prea tare. Sincer s-a ajuns la punctul la care campaniile de strângere de fonduri organizate de ONG-uri seamănă a cerșit instituționalizat și corporatizat. Miliardarii nu fac altceva decât să meargă pe mâna acestei industrii și să se ascundă sub paravanul donațiilor către ONG-uri. Așa cum oamenii din clasa de mijloc anglo-saxonă donează către ONG-uri, la fel e acceptabil și pentru miliardari să doneze către ONG-uri.
Acum că tot am deschis subiectul, dacă majoritatea miliardarilor nu par interesați de caritate reală, avem la capătul diametral opus al discuției cei care vor să dea înapoi, deși de regulă o fac după propriile convingeri. Cele mai bune exemple sunt Soroș și Gates care s-au implicat în tot felul de acțiuni menite să ”ajute” dacă îi întrebi pe ei, dar care de multe ori ajung să fie inginerie socială. Soroș s-a băgat în finanțarea de ONG-uri prin Europa de Est care să ajute la ”democratizarea” est-europenilor. A mers? Lol, Viktor Orban a fost unul din oamenii care a beneficiat de finanțare și conexiuni pe filiera asta. Gates cu finanțarea
Ce încerc să spun e că faze de genul Soroș și Gates nu ar trebui confundate cu caritatea. Oamenii ăștia își împing propriile agende.
În fine, ca să închei ideea asta cu caritatea: nici pe la noi prin România nu prea fac bogătașii mare lucru pentru săraci și comunitate. Poate am ratat eu știrile, dar nu am auzit de bogătași români care să ridice școli, spitale sau să facă donații mari. Ba mai rău, Țiriac cerea bani de la Guvern să facă grădinițe private. Excepția aici e Gigi Becalii care a mai donat bani pe la amărâți și pe la biserici, dar altfel eu nu prea știu de donații mari făcute de bogătașii României. Iar la Becali cred că se aplică chestiile de mai sus: face parte dintr-o comunitate strânsă (aromâni) și e destul de bisericos.
Ca idee finală mi-ar plăcea să nu fie nevoie de donațiile bogătașilor, aș prefera impozite care să finanțeze cheltuieli sociale. Dar din păcate treaba asta nu pare fezabilă momentan așa că rămânem într-o lume în care unii oameni strâng bani cât un om rezonabil nu poate cheltui într-o viață.
Donatiile si caritatea nu exista in lumea asta ci doar o agenda promovata in interes propriu. Lumea occidentala in acest moment are niste probleme sa le spun asemanatoare cu cele ale Romaniei din anii 90(daca pun crypto si tunurile recente sunt fix cum eram noi in acele momente ce mi-e FTX, ce mi-e FNI/Caritas). Prin urmare societatea ar primi destul de bine niste caritate si un pic de ajutor in aceste vremuri. Insa ca sa se intample asta, oamenii care fac aceste acte trebuie s-o faca din proprie convingere si sa nu se astepte sa castige ceva. Ori in acest moment goana dupa acumulare, dupa profituri sau conservarea avutiei este ceea ce orice bogatas serios urmareste.
In Romania caritatea/donatiile reprezinta un loc mai special deoarece extrem de putini oameni avuti au facut ceva concret in directia asta. Primul care imi vine in minte este fix Gigi Becalli insa si asa agenda lui era una eminamente politica si din foarte putine cazuri a facut-o din propria convingere. Poate un exemplu oarecum special ar fi fix povestea cu Daruieste Viata. Unde pentru societatea romaneasca este ceva wow, insa in acelasi timp descoperim ca sunt si oameni simpli care ar fi dispusi sa donez pentru lucruri din astea. Alt caz aparte il reprezinta BOR unde dincolo de povestile auzite in ultimii ani cauta sa se implice in modul rural si exista ceva frumos creat. Insa atat BOR cat si Daruieste Viata sunt rezultatul al oamenilor simpli, nu bogatanii. Iar asta ar trebui sa ne dea de gandit multora dintre noi.
Bine, in Romania mai e si problema aia pe care o site toata lumea, dar nu se prea vorbeste:
1. cat din averile alea sunt facute legal si
2. sunt averile lor sau ale altcuiva.
Altfel e surprinzatoare lipsa acuta de interes a publicului pe subject si cat de putina (a se citi “deloc”) presiune e pe bogatii Romaniei sa dea inapoi catre communities.