Despre Cristian Socol probabil că nu mulți oameni știu. Am scris de câteva ori despre el, dar în afara lumii economice e relativ puțin cunoscut.
De ce vorbim despre el?
Am scris și eu de câteva ori despre declarațiile sale. Ce e de știut despre el e că a fost unul din oamenii cheie ai PSD din ultimii ani pe partea economică, fiind unul din autorii programului economic cu care PSD a câștigat alegerile.
Ei bine, Cristian Socol a anunțat că încetează colaborarea cu PSD:
The end. 14 ani. Contributie Programe guvernare 2008, 2012, 2016. Programe prezidentiale 2009, 2014. Programe europarlamentare 2009, 2014, 2019. Sute de propuneri de politici publice fundamentate. Viziune pentru dezvoltare. Succes, esec, lectii. Stânga a ridicat România. Din 2 iulie, un nou capitol.
Este un moment important pentru guvernarea PSD având în vedere că, așa cum scriam mai sus, ideile sale au contribuit la câștigarea alegerilor din 2016.
Știu că e o postare lungă pe care puțini dintre voi o veți citi probabil. E importantă pentru mine însă și pentru alții câțiva bănuiesc (nu mulți, dar știu că nu sunt singurul).
Profesioniștii și politica
Ca și profesionist (pe economic, fiscal, juridic sau ce mai vreți voi) pleci la drum cu niște idei și ești convins că dacă acele idei vor fi aplicate vei reuși să faci lumea un loc mai bun. Dar acele idei nu prea ajung la urechile politicienilor. Așa că, de cele mai multe ori, nu poți împinge acele idei în discuție fără să te bagi în politică.
Iar aici apar problemele pentru că profesiile se bazează pe excelență, reguli și predictibilitate. Politica în schimb pare haotică văzută din afara și se bazează pe legături între oameni. Nu regulile și excelența contează ci cât de bine poziționat e politicianul în rețeaua sa de contacte și puterea acelor contacte.
Așa că orice profesionist trebuie să facă niște compromisuri, asociindu-se cu oameni politici și cu ideile lor pentru a-și vedea ideea promovat. Ba mai mult, o idee bună poate apărea promovată pentru motive cu totul greșite sau în moduri greșite.
Un avocat, consultant sau economist cu reputație bună dă credibilitate actului politic și poate oferi legitimitate unui proiect. Profesionistul transferă din imaginea sa de ”profesionist” politicianului și proiectului său. Ce primește profesionistul la schimb? Șansa de a vedea ideile sale puse în practică (și bani probabil). Dar un astfel de transfer nu e lipsit de riscuri pentru că orice greșeală făcută de politician legată de acel proiect va trage în jos reputația profesionistului.
Haideți să luăm un exemplu concret: propunerea de a taxa băuturile cu zahăr.
Un profesionist în taxe (consultant fiscal) vine cu ideea de a taxa băuturile cu zahăr pentru că sunt nocive pentru corpul uman. El poate oferi partea de consultanță despre cum trebuie construită și implementată acea taxă. Acel profesionist găsește un politician care să îi susțină ideea. Politicianul îi explică însă foarte clar: ”Publicul nu va fi de acord cu a pune noi taxe pe nimic. Așa că va trebui să împingem taxa pe băuturi cu zahar sub forma unei taxe pe profitul multinaționalelor, în cazul ăsta Pepsi și Coca Cola”.
Ce faci atunci dacă ești în situația profesionistului?
- Ajuți politicianul să scrie acea lege pentru că, până la urmă, scopul e atins? Ajungi practic să taxezi băuturile cu zahăr, dar prin demonizarea multinaționalelor. Sau
- Renunți la a mai susține ideea, deși efectul e cel dorit de tine, pentru că legea nu e promovată cum ai vrea tu?
Altfel spus preferi idei neprihănite, dar cu șanse mici de a se concretiza sau alegi să faci un bine, dar cu riscul de a întina ideea ta nobilă prin populism?
Ori de câte ori vedeți profesioniști implicați în politică trebuie să vă gândiți că ei vor trebui să facă alegerile de care vă spuneam mai sus. Nici lor nu le convine probabil, dar au ales ceea ce ei au considerat a fi ”compromisul” potrivit pentru a pune în aplicare o idee bună.
Ideile lui Cristian Socol
Sunt câteva chestii care au fost asociate cu Cristian Socol pe perioada cât a colaborat cu PSD:
- programul de guvernare
- wage led growth cu creșterea salariului minim și al salariilor bugetarilor
- IRCC
Programul economic al PSD
Una dintre probleme postări pe blogul acesta a fost despre partea de taxe din programul PSD. A urmat apoi o altă parte despre cum avea de gând PSD să finanțeze cheltuielile promise.
Explicam atunci în detaliu că partea de taxe din programul PSD e construită nerealist iar șansele ca acele venituri să se concretizeze sunt mici. S-a dovedit că am avut dreptate din păcate, taxe rezultate din fonduri europene nu prea sunt, iar efectul acela de multiplicare nu prea funcționează când vine vorba de TVA și impozit pe profit. Așa că Guvernul a fost nevoit să ia tot ce prinde de pe la companiile de stat, cu riscul decapitalizării lor.
Cu toate astea nu se poate spune că PSD a băgat țara în ruină. Dimpotrivă, e prima oară după 2010 când datoria guvernamentală / PIB scade:
Date | Debt | Debt (%GDP) | Debt Per Capita |
---|---|---|---|
2018 | 83,582 | 35.00% | 4,281$ |
2017 | 73,032 | 35.20% | 3,739$ |
2016 | 69,636 | 37.30% | 3,545$ |
2015 | 66,009 | 37.80% | 3,340$ |
2014 | 77,703 | 39.20% | 3,910$ |
2013 | 70,959 | 37.60% | 3,557$ |
2012 | 63,528 | 37.00% | 3,173$ |
2011 | 61,509 | 34.20% | 3,061$ |
2010 | 48,963 | 29.80% | 2,424$ |
Datoria în termeni reali a crescut însă, fiind aproape dublă în termeni nominali. În același timp însă și economia țării a crescut puternic.
Pe care din ele o considerăm importantă? Opoziția marșează pe creșterea în termeni nominali, PSD pe cea raportată la PIB.
Improvizațiile pe partea de venituri au ținut, dar poziția fiscală a României acum e mai fragilă decât era în 2016, iar asta e o bulină neagră mare.
Wage led growth
E ”wage led growth” o chestie reală? Da, wage led growth nu e o teorie de mâna a treia,e cât se poate de reală, fiind discutată în cercurile academice de ceva timp. Sunt studii care susțin că funcționează, dar și alte lucrări care spun că efectul ar fi unul marginal asupra productivității. Nu veți găsi așa ceva în discuțiile publice din România din păcate.
Ce e de apreciat aici e că PSD, prin Cristian Socol, a venit cu o motivație coerentă pentru a explica necesitatea acelor creșteri. Și, cu toate că nimeni din Opoziție nu vrea să admită, acele creșteri nu au afectat productivitatea economiei românești. Iar criticii sunt în mare parte aceiași oameni care urlau prin 2014 că o creștere a salariului minim ar ruina economia sunt tot acolo însă.
Pe de altă parte productivitatea muncii în România era cam cea mai ridicată dintre economiile dezvoltate sau în curs de dezvoltare în anul 2017.
Cristian Socol are motive să spună că wage led growth a funcționat. Ba mai mult, îndrăznesc să spun că acele creșteri de salarii făcute în cazul medicilor sunt cam cea mai bună chestie făcută de un guvern după 2009.
A venit cineva din Opoziție cu argumente convingătoare că nu e așa? Eu nu am văzut nimic de genul. O bulină albă de data asta.
IRCC
Nu știu în ce măsură Cristian Socol a fost implicat în discuțiile legate de IRCC, dar merită un scurt comentariu și pe tema asta:
IRCC a fost și este în continuare sub ROBOR, undeva la 2/3 din valoarea acestuia. Calculul ratelor la nivelul IRCC și nu ROBOR înseamnă că românii care au credite calculate cu IRCC și nu ROBOR plătesc cu 1/3 mai puțin la dobândă. Vă las pe voi să decideți dacă ăsta e un lucru bun sau nu.
Nu a răspuns nimeni însă la următoarea întrebarea: Dacă era ceva în neregulă cu ROBOR, de ce nu s-a făcut o anchetă precum cea făcută de englezi în cazul LIBOR? Cum vă spuneam mai sus însă, uneori se fac compromisuri.
Reacția presei
Reacția presei de dreapta din România a variat de la ”neutru” în cazul Adevărul, la atacuri ușoare în cazul G4Media și atacuri pe față în cazul Hotnews.
G4Media spune de exemplu:
Socol a fost ideologul economic al PSD, autorul celebrei politici fiscale #wageledgrowth (creștere economică bazată pe creșterile de salarii), și a lucrat alături de Darius Vâlcov la programul de guvernare care a dus la acumularea unui deficit bugetar de aproape 1,5% din PIB după doar 5 luni din acest an.
Vă rog să remarcați că, deși Cristian Socol lucrează cu PSD de mult timp singura chestie de care au fost capabili e ”programul de guvernare care a dus la acumularea unui deficit bugetar de aproape 1,5% din PIB după doar 5 luni din acest an”. Asta e chestie negativă pe care au putut să o găsească. Ce dacă wageledgrowth nu are treabă cu deficitul bugetar din primele 5 luni. Ce dacă nu explică ce anume din acel program a dus la acel deficit, cui îi pasă? Hai să aruncăm niște informații acolo. Poate, poate se lipesc! Trist!
Wageledgrowth și articole
Hotnews în schimb atacă fără menajamente:
Socol a adoptat o teorie denumită “wageledgrowth”, adică creșterea economică bazată pe creșterea salariilor. Mai tot timpul trimitea publicațiilor de economie și nu numai analize care să justifice că majorarea salariilor bugetarilor are doar efecte pozitive. De multe ori, la finalul articolului punea o listă de publicații internaționale care, chipurile, susțin teoria.
Ce sens avea comentariul ăla? Ce anume era în neregulă cu acele publicații? Nu știm, dar autorul lasă în mod misterios să se înțeleagă că ar fi ceva dubios cu ele. Are sens să mai vorbim de deontologie profesională? Nope! Are sens să ne întrebăm ce sens au astfel de acuzații dacă nu sunt și probate? Nope!
40 de conturi misterioase
Nu mă credeți? Iată încă o dovadă:
Declarația de avere a profesorului ASE este și ea ciudată. Nu are cum să nu-ți atragă atenția. Are circa 40 de conturi în lei la o singură bancă, la BCR. Aproape toate sunt conturi de depozit, iar vreo 2 sunt conturi curente.
Să îi spună cineva tipului / tipei de la Hotnews că așa funcționează depozitele: ai niște bani, îi depui la bancă într-un cont de depozit. Până la maturitate nu te poți atinge de acei bani, altfel pierzi dobânda. Un profesor de economie își deschide 40 de conturi de depozit, conturi cu sume mici probabil.
Cum e informația asta relevantă? Ce anume înseamnă asta pentru cititor? Ce anume e în neregulă în a avea 40 de conturi? E ciudat? Da, poate părea ciudat, dar oferă acces rapid la o parte din bani, fără a pierde dobânda pentru întreaga sumă.
Dacă ai 100.000 RON și îi pui ca depozit, dar nu ești sigur dacă vei avea nevoie de ei, de ce să nu îi împarți în 10 conturi de 10.000 RON? Dacă ai nevoie de 50.000 RON, cum e mai bine:
- Să lichidezi tot contul de 100.000 RON înainte de termen și să primești ZERO dobândă? sau
- Să lichidezi 5 conturi de 10.000 RON și să primești zero dobândă, dar să lași neatinse celelalte 5 conturi și să iei dobândă pentru ele?
Sunt chestii la mintea cocoșului, dar cumva cine a scris articolul o face să pară ca și când ar fi ceva dubios la mijloc. Nu e nimic dubios, sorry.
Să vă mai spun că în România depozitele sunt garantate până în 100.000 euro? Deci nu e recomandabil să pui toți banii în același loc? Sau că la fel face și Mugur Isărescu? La fel fac și ceilalți oamenii de pe la BNR fac la fel?
Și ca să încheiem apoteotic articolul de pe Hotnews:
Venituri anuale: peste 68.000 lei de la ASE din învățământ și cercetare (care i-a adus recunoaștere “pe piața plagiatului”, dar voi dezvolta acest subiect mai jos)
Evident că ”mai jos” nu există pentru că articolul se termină. Dar afirmația e în ton cu restul articolului: amenințări și promisiuni, dar zero substanță.
Concluzii
- Politica se face cu partide și politicieni, nu cu flori neprihănite. Ca și profesionist, dacă vrei să schimbi ceva trebuie să te bagi în lumea asta. Dar politica înseamnă compromis și faptul că nu vei reuși să îți păstrezi puritatea ideologică.
- Moștenirea lăsată de un profesionist nu trebuie măsurată politic ci strict prin prisma a ce a realizat la nivel profesional la guvernare.
- Am avut întotdeauna o părere bună despre oamenii care încearcă să schimbe lumea în bine. Uneori nici nu contează dacă reușesc, atât timp cât încearcă.
- Cristian Socol pleacă din echipa de guvernare cu niște realizări concrete. Are și bune și rele în portofoliu, dar cei care îl contestă ar trebui să vină cu argumente, nu doar cu acuzații neprobate.
Poate că și asta e o problemă.
E o problema, dar nu poti sa te bagi in mocirla si sa ramai cu hainele curate.