Șeful la cazan 
Apropo de toate discuțiile din România despre corupție, dacă vă încălzește cu ceva și Marea Britanie o ia ușor ușor pe urmele României.
Matt Hancock, echivalentul britanic al Ministrului Sănătății a ”uitat” să publice niște contracte acordate prin atribuire directă (nu prin licitație) în timpul pandemiei. Niște ONG-uri au dat în judecată Guvernul și au obținut publicarea acelor contracte. Când s-au publicat ce să vezi: firmele care primiseră contractele erau ale unor prieteni ai dl. Hancock sau prieteni ai Partidului Conservator, partid aflat la guvernare.
Valoarea contractelor ar fi de aproximativ 2 miliarde de lire.
Astăzi a apărut în presă o declarație la care m-aș fi așteptat în România, dar nu în Marea Britanie:
There are plenty of times when the government acts unlawfully, the justice secretary has admitted, but “getting something wrong is not the same as deliberately flouting the law”.
What mattered, said Robert Buckland, was that the government did not break the same law twice. (sursă)
Cine e Robert Buckland mă întrebați? Ei bine, el e echivalentul britanic al Ministrului Justiției. Așadar, ”Ministrul Justiției” britanic a zis că nu e așa nasol că Guvernul a încălcat legea prin faptul că nu a publicat acele contracte, ce e important e că nu a încălcat aceeași lege de două ori.
Așa că nu mai râdeți de ai noștri, când vine vorba de găsit scuze penibile se pare ca avem concurenta buna.
Apropo de corupție, am văzut în presă că cică dosarul ”10 august” e cam îngropat. Ce bine ar fi dacă ar există o instituție care să verifice cum funcționează justiția, gen dacă cineva nu și-a făcut treaba cu dosarul ăsta. Ah, stai…
Și evident că acum descoperă lumea că există și nuanțe în dezbaterea privind justiția și parcă nu e totul chiar alb negru.
