Cine conduce discursul naționalist

image_pdfimage_print

Văd că sunt ceva discuții prin România legat de faptul că un copil a câștigat Românii au talent cu o poezie naționalistă. Am încercat să urmăresc momentul artistic și nu am reușit să trec de primul minut, e un cringe teribil de jenant:

Acum sincer să fiu mi se fâlfâie de Românii au talent și de cine a câștigat sau că poezia recitată e naționalistă. Dacă încercați să o ascultați e o însăilare de buzzwords care l-ar enerva până și pe Vadim, dar apoi cineva care chiar își iubește țara.

Stânga progresistă de centru dreapta din România (pentru că stângă din aia cu idei socialiste nu prea există) a sărit să se plângă de naționalism și de reflexe fasciste și de altele asemenea. Stânga românească a prins oricum obiceiul celei din Vest și la orice adiere de vânt proclamă reînvierea fascismului legionar așa că nici de data asta nu am scăpat (Costi Rogozanu are deja două articole despre copilul ăla care a câștigat Românii au talent – aici și aici).

Interesant e însă altceeva în toată povestea asta: naționalismul a ajuns un cuvânt murdar și puțini oameni încă înțeleg ce e naționalismul și la ce servește el (sau la ce poate servi).

Așa că am să repet de dragul celor câțiva cititori de pe blog: Dragii moșului și ai babei, naționalismul e o unealtă, nu o armă. La fel cum poți folosi un ciocan pentru a bate cuie sau a omorî pe cineva și cu naționalismul poți face lucruri bune sau rele.

Ce face lumea acum e să transforme naționalismul într-un cuvânt tabu sinonim cu folosirea lui în scopuri rele.

Naționalismul e o unealtă necesară pentru a construi o națiune. O națiune nu se construiește în primii X ani după care merge de la sine. Naționalismul românesc a apărut în perioada pașoptistă și s-a continuat în de-a lungul sec. XIX până spre Marea Unire. A mai avut apoi parte de un puseu în perioada comunistă.

Naționalismul pașoptist continuat ulterior pe parcursul sec. XIX și început de sec. XX e definitoriu pentru ceea ce azi numim a fi român. Imnul de stat, limba vorbită în actuala formă, poeziile învățate la școală, poeții și scriitorii pe care majoritatea românilor îi știu provin din acea perioadă. Fără naționalismul toate lucrurile astea care azi ne definesc ca nație nu ar fi existat.

Performanțele sportive cu care ne mândrim, multă muzică ”din aia bună”, vorbe de duh și alte chestii vin din al doilea val de naționalism, cel din perioada comunistă și imediat după (anii 90).

Toate chestiile astea fac parte din efortul de ”nation building” adică de construire a unei națiuni cu principii și cultură comună, o chestie pe care nu doar România a trebuit să o facă ci mai toate națiunile est europene care au căpătat o conștiință națională târziu în istorie. Francezii știau că sunt francezi din Evul Mediu, spaniolii sau englezii la fel, dar românii abia pe la început de sec. XIX iar independența am reușit să o obținem în 1877.

Naționalismul a fost necesar pentru a lupta pentru independență, apoi a fost necesar pentru a oferi tuturor românilor un set de idei și principii comune. Iar munca de definire a națiunii române nu s-a încheiat în acel punct.

Am făcut la un moment dat o recenzie la o carte foarte bună pe subiectul naționalism Why Nationalism de Yael Tamir. Autoarea explică faptul că Israelul are nevoie de naționalism pentru a construi o conștiință comună a evreilor mutați acolo din toate colțurile lumii pentru că Israelul e o țară foarte tânără.

Problema e că o parte din formatorii de opinie din România au decis că naționalismul e nasol. Opinia asta nu le aparține lor ci e în mare parte importantă din spațiul anglo-saxon acolo unde naționalismul e privit în mod negativ. Pentru englezi, americani, francezi și alții e oarecum normal să încerce să nu fie foarte naționaliști, țările lor au fost imperii și au controlat zeci sau sute de alte grupuri etnice. Imperiile nu pot fi naționaliste prin definiție iar aceste țări au în continuare o grămadă de beneficii de pe urme legăturilor cu fostele colonii. România însă nu a fost imperiu și prin urmare nu are vreun mare beneficiu dacă adoptă practici similare.

O altă problemă e că formatorii de opinie din România nu înțeleg că naționalism nu înseamnă doar fluturat de steag și poezii patriotice ci un efort real și susținut de construire a unei națiuni, a unei conștiințe naționale, a unor lucruri în comun șamd. Lucrurile pozitive rezultate din efortul de nation building nu sunt puse pe seama naționalismului ci aparent sunt complet izolate și întâmplătoare în accepțiunea lor, lucrurile nasoale sunt însă cauzate direct de naționalism.

Genul ăsta de discurs complet negativist la adresa ideilor naționaliste conduce invariabil la capturarea discursului naționalist de dubioși. Pe vremuri era PRM, zilele astea e AUR. Pentru că naționalism a ajuns un cuvânt urât partide de genul ăsta sunt lăsate să modeleze discursul public pe tema asta așa cum vor ele.

Și dacă AUR flutură steagul formatorii de opinie români vor spune că fluturatul steagului e patriotard (le place cuvântul ăsta). Dacă AUR zice că românii trebuie să mănânce legume românești atunci formatorii de opinie zic că asta e naționalism ieftin. Dacă George Simion se îmbracă în ie formatorii de opinie spun că ești legionar fascist dacă te îmbraci în ie.

Practic o grămadă de idei, simboluri naționale și lucruri care ne definesc ca români ajung să fie folosite de o tabără politică iar tabăra opusă automat transformă acele simboluri în chestii murdare și indicatori ai legionarism fascismului.

Amatorismul politic duce la abandonarea spațiului de idei naționaliste de către o tabără (pentru că sunt idei murdare) și ocuparea sa de alte partide care au apoi oportunitatea de a face ce vor cu acele idei și de a ocupa arena politică cu versiunea lor de naționalism.

Așadar:

  1. Naționalismul nu e un cuvânt murdar. Faptul că are conotații negative ține de ideologia unora, dar conceptul în sine e un instrument sau o unealtă care poate fi folosită în diferite feluri.
  2. Dacă o parte a opiniei publice fuge de naționalism și îl evită altă tabără va ocupa acel spațiu și va dicta ea ce înseamnă naționalism. Asta e o greșeală de amatori.
  3. România are nevoie de naționalism, are nevoie de idei, principii și cultură la comun. Dacă abandonăm munca asta altcineva o va face pentru noi.
Spune și altora

12 Comments

  1. Un articol cu care sunt absolut de acord cap-coada dar in care te opresti cu analiza la jumate. Si cumva cred ca o faci voit. Mai e un motiv pt care influnsarilor progresisti le pute nationalismul ca o ghena: absolut toti sunt pro-europeni federalisti. Ori cel mai mare inamic pt federalismul european e nationalismul. E marele obstacol care sta in calea centralizarii puterii in UE. Ori toti care s-au oparit pe subiectul asta o sa observi ca le pute tot ce vine de la noi si le miroase a levantica tot din Vest. Imi face o deosebita placere sa il urmaresc pe Radu Burnete, cred ca la tine pe blog l-am descoperit. Odata la doua postari, omul “avertizeaza” cum nationalismul va distruge tot, va duce la genocid negresit si cum numai europenismul poate sa ne salveze. Cam asta e discursul general al oamenilor de genul asta. Aceiasi oameni se lupta cu “suveranismul” si de fiecare data cand aud de Constitutie au o reactie agresiva. Ei vor de fapt ca Romania sa devina o regiune a unui super-stat european si nationalismul spune alta poveste iar asta ii deranjeaza teribil. E ok, 2024 nu e departe si vor avea niste surprize mari de tot la parlamentare sau locale. Te-as contrazice vizavi de afirmatia “imperiile nu pot fi nationaliste”. Da, imperiile sunt multi-etnice dar nu au presupus niciodata o egalitate reala intre etnii. Natiunea care detine imperiul era cea care civiliza. Ori as zice ca imperiul e chiar definitia cea mai paguboasa a nationalismului.

    Apropo de asta, ca ti-am vazut acum articolul mai vechi legat de Basarabia. Aceiasi oameni au o reactie foarte agresiva daca indraznesti sa fii unionist. Si mi se pare foaaarte parsiv construit discursul. Cand Moldova a votat adoptarea limbii romane ca limba oficiala, nationalistii au luat- ca pe un semn de apropiere si un pas inainte spre o eventuala unire. Imediat a venit replica “pro-europeana”, foarte frumos impachetata. Nu inseamna nimic limba romana adoptata, si austriecii au limba germana, si americanii engleza (bine, americanii nu au engleza oficiala da’ asta le-a scapat). Substratul perfid fiind ca suntem si trebuie sa ramanem doua tari distincte, asa cum sunt Austria si Germania sau UK si SUA. Aceiasi oameni cand aud de unire o baga pe aia “lasa sa intre in UE, ne unim acolo”. Chestie care converge cu ce spuneam mai sus. Cateodata mi-e mai sila de pro-europenii moldovenisti decat de pro-rusi. Aia sunt dusmani pe fata, fara manusi, stii ca sunt impotriva, stii ca ai de luptat cu ei, nu e nicio disimulare la mijloc. Astia sunt tot impotriva ideei de unire dar mult mai perfizi. Cireasa de pe tort e daca indrazneste careva sa vorbeasca despre Bucovina de Nord sau Bugeac. Apoi ala chiar e tradator, putinist, ultimul om si alte apelative de dulce. Multi sunt clar mai pro-Ucraina decat pro-Romania. Si n-am vazut niciun pic de interes despre felul in care traiesc Romanii din Ucraina, mereu cu sabia deasupra capului sa nu emita prea multe pretentii. Asta in conditiile in care Orban nu si-a facut niciodata ascunse intentiile vizavi de Transcarpatia si trebuie sa fii copil sa nu observi ca Polonia are o strategie clara de expansiune in partea asta a Europei.

    Ca incheiere, un exercitiu de imaginatie: cum crezi ca ar fi fost reactia acelorasi oameni daca Rares ar fi fost dat cu ruj, purtand niste tocuri inalte, cu un tricou tipator multicolor si eventual si fluturand un steag LGBT? Cu la fel de mult talent oratoric. Ar fi aplaudat in cor ca pe un semn real de progres al unei tari inapoiate? Cred ca stim ca da. Asa ca putin imi pasa de cine a castigat ce, a enervat toti progresistii, imi da o satisfactie meschina, recunosc. Curios totusi ca ProTV a mers pe ruta asta. ProTV a fost, de-a lungul timpului, de departe cea mai anti-nationalista televiziune, nu ii uit cum in ’97 au dat sub pres magaria lui Constantinescu de a ceda fostele teritorii romaneste Ucrainei, acelasi ProTV care ii facuse propaganda desantata tapului.

    1. ”Ori cel mai mare inamic pt federalismul european e nationalismul”
      Federalismul european nu exista si sunt sanse mici sa existe in absenta unui razboi sau alta criza existentiala a UE. Singurii care ar vrea federalism european sunt țările mici, în general est-europene, restul nu vor.
      Pe lângă asta cam toată lumea înțelege că există un risc ridicat ca acel federalism să fie direct sau indirect sub conducerea Germaniei și cam nimeni nu are chef de așa ceva.
      La nivel pragmatic federalismul european nu e dorit de principalele țări care l-ar putea impune.

      Cât despre influencerii din România, cât timp vin banii de la UE prin ONG sau pe consultanță vor iubi UE-ul și valorile sale. Când se vor opri banii vor deveni rapid euro-sceptici, conservatori, național-creștini-conservatori și alte manele din astea.

      Unirea cu Moldova e un subiect complicat – pe de o parte Moldova nu a vrut și încă nu prea vrea unire cu România. Apoi mai e și discuția cu ”după ce ne unim ce facem?”. Tura trecută când Basarabia a fost parte din România guvernul de la București și-a cam băgat pixul și a cam neglijat bucata aia de țară.
      Nu știu sincer ce ar putea Moldova să ofere României sau România Moldovei în momentul ăsta.
      Nu e nimic în neregulă cu a vrea unirea, dar cei care o doresc fără să înțeleagă în ce se bagă mi se par naivi.

  2. “Singurii care ar vrea federalism european sunt țările mici, în general est-europene, restul nu vor.” E fix invers. Nationalismul e mai puternic in Europa de Est care a inghitit destul imperialism rusesc sau german cat sa nu mai achieseze la idei de genul. Vezi reactia intregii Europe de Est la ideea Germaniei si a Frantei de a renunta la veto. Sunt constiente ca daca dispare veto, dispare si vocea lor in cadrul uniunii, vor romane o minoritate intr-un imperiu vestic. Da, nici aia in Vest nu vor federalism european, de fiecare data cand au avut ocazia la vot au respins ideea asta. Tocmai de aia Uniunea a invatat si nu se mai complica cu votul, mai ales dupa Brexit, incearca sa mearga peste capul decidentilor. Dar in Est nationalismul e clar mai puternic, vezi si comportamentul unor tari precum Ungaria sau Polonia.

    Romania are multe de oferit Moldovei. O face si in prezent, i-am ajutat si cu energia, am refacut scoli, infrastructura. Inclusiv in zonele alea in care nu ne scot din “fascisti”, in Gagauzia sau Transnistria. Moldova nu prea are mare lucru de oferit Romaniei, asta asa e. Pe de alta parte, ce avea Germania de Est de oferit Germaniei de Vest? Absolut nimic. Unele lucruri trec de sfera pragmaticului. Nimeni nu crede ca unirea nu va veni cu multe dificultati. Dar acum e o fereastra unica de scos din zona ruseasca. Aderarea la UE va dura 10-15 ani, DACA ii vor primi. Europenii s-au cam sictirit de primit membri noi, de la Croatia s-a cam inchis robinetul. Inclusiv respingerea Schengen pt Romania si Bulgaria tot asta spune. Singura sansa reala a Moldovei de a spera la o viata mai buna e unirea. Sandu mi se pare ca asta incearca, dar o ia pas cu pas sa nu antagonizeze populatia rusofona.

  3. Nationalismul est-european e de fapt conservatorism reactionar. El apare cand vine vorba de impunerea (la nivel declarativ adeseori) unor norme culturale vestice asupra populatiei.
    Economic nu prea e nationalism in estul europei. Cultural europa de est e un melanj de norme culturale locale peste care s-a asezat un strat de liberalism american din anii 90. Ei asta apara de fapt. Inclusiv AUR vrea un nationalism care nu prea e nationalism ci liberalism din anii 90.
    Militar Europa de Est ar vota cu 3 maini daca ar putea o Europa federala.
    Sunt multe straturi aici de norme.

    Cat despre Republica Moldova, cam dupa toate normele e o tara esuata (failed state). Sustinerea Romaniei e vitala, dar nu e perceputa de populatie ca atare.
    Moldovenii nu percep importanta acelui ajutor si prin urmare nu ar avea o problema sa zica pas. Economic ar fi catastrofic pt ei ca Romania sa isi retraga sprijinul (din nou e failed state), dar nu asa e perceputa situatia de ei.
    Nu stiu cat de mult ar ajuta Romania unirea cu Moldova. Cealalta Moldova e si ea saraca iar guvernele post decembriste nu au facut mare lucru pt ea. De ce ar face pt Basarabia?
    Iar Romanii nu vor sa auda ca se iau bani de la spitale (vechea marota) si se dau “la moldoveni”.
    Unirea cu Moldova ar fi un gest simbolic, dar realist vorbind e o chestie care ar complica foarte rau situatia economica, politica, militara si diplomatica a Romaniei.
    Cred ca de aia nici romanii nu se omoara cu unirea.

    1. Conservatorism da, reactionar nu. Daca prin “reactionar” intelegi respingerea dementelor progresiste din Vest in care trebuie sa te verifici de sapte ori inainte sa spui ceva ca sa nu fii supus oprobiului public din partea dementilor bolnavi de controlul limbajului, atunci prefer ca Estul sa ramana “reactionar”. Si asa e saracie, macar libertate sa fie, cand om imprumuta si cretinismele woke din Vest atunci e liber la plecat, n-ai la ce sa mai suferi. Nu, Europa de Est chiar NU ar vota Europa federala dpdv militar. De fiecare data cand Macron se agita cu armata lui europeana ia un sut in cur din partea Estului. Estul e 100% multumit de NATO in zona asta. Iar razboiul din Ucraina a reconfirmat asta. Vestul a fost fie incapabil, fie neinteresat de o rezolutie favorabila Ucrainei. Incapabil pt ca Germania si Franta nu s-au tinut de capul Rusiei si Ucrainei sa respecte niciunul dintre acordurile Minsk care ar fi putut evita ajungerea la razboi preferand sa suga gaz rusesc in continuare, neinteresat pt ca s-a vazut cu ochiul liber in primele zile din februarie 2022 ca daca era dupa Europa de Vest Ucraina era azi regiune ruseasca. Baza a fost tot America si UK. Si am sesizat ca si vesticii simt asta, nu o data am vazut comentarii ca “estul Europei e mai loial Americii decat Vestului”. Cand Trump a impus marirea cotei pt protectia NATO, primele care au raspuns pozitiv au fost Romania si Polonia. Estul e pro-SUA militar pana in dinti.

      Romanii nu se omoara cu unirea pt ca 80 de ani propaganda rusa a tras o linie pe Prut care face ca cele doua popoare sa nu se mai simta ca unul. Dincolo de bani, aia e buba, senzatia ca “aia nu ne vor” (asa gandesc romanii) sau ca “aia vor sa ne subjuge” (parte din moldoveni, plus minoritarii). 50 de ani de sovietism plus vreo inca 20-25 de “moldovenism” mai mult sau mai putin pro-Rusia nu se spala in 2-3 ani, e de munca. Numai sa ii oftici pe rusi sa nu le iasa pasenta si tot merita unirea.

      1. Problema cu NATO e ca depinde de SUA. NATO fara SUA nu exista ceea ce e destul de nasol.
        Iar SUA poate ajunte intr-un punct in care sa se retraga de pe scena militara a lumii. Sunt destule elemente din elita americana care vor o restrangere a prezentei militare americane. Paradoxal intre ele e si Trump si Partidul Republican.
        Retragerea SUA din Estul Europei e posibila, iar statele est europene stiu asta. Razboiul din Ucraina a aratat ca Franta nu a crezut informatiile venite de la Serviciile Secrete americane referitoare la o invazie iminenta. Germania a refuzat pur si simplu sa ajute Ucraina multe luni dupa ce a inceput razboiul.
        Franta se viseaza mare putere dar e incapabila sa inteleaga situatia din estul Europei. Germania e pur si simplu paralizata de interese rusesti.
        Nationalismul est-european ar vrea o Europa federala cu armata proprie si un sistem similar cu NATO (orice atac asupra unui membru UE e atac asupra UE in sine). Toata lumea stie ca la un moment dat interesele SUA in regiune ar putea fi in detrimentul est europenilor.

        Pe de alta parte o sa fiu cinic aici si o sa intreb: pe cine ajuta nationalismul est european? Cine o sa moara cu arma in mana pentru Romania? Toti oamenii aia platiti cu minimul pe economie? Copiii de parlamentari vor ajunge pe front?
        Toti romanii plecati la munca in Vest vor vrea sa moara pt patria care le-a dat un sut in cur?
        Degeaba vorbim de “grande strategie” cum zic francezii daca nu are cine lupta pt ea.

        1. De acord cu analiza, desi as mentiona ca doar aripa trumpista e pt o restrangere a prezentei militare, establishmentul republican e parte din complexul militar industrial si asta s-a vazut legat de Ucraina, desi nu se inteleg pe multe teme, pe tema asta republicanii si democratii sunt pe aceeasi lungime de unda si au mers in tandem. De Santis, spre deosebire de Trump, are background militar, desi electoral o lalaie cu “cheltuim prea mult”, nu cred ca merge pe ideea lui Trump de restragere a prezentei militare. De acord si legat de Franta si Germania, Franta a ramas de tot cu buza umflata acum ca Germania s-a remilitarizat si baga bani in Bundeswehr. Mi se pare ca Macron e un dezastru total, Franta a pierdut influenta si in Europa si in Africa sub mandatul sau. Din nou, nu stiu de unde ideea asta ca Estul Europei vrea Europa federala cand absolut tot comportamentul tarilor din Est e profund nationalist si pro-american. Sigur nu proiectezi? 🙂 Vestul Europei a demonstrat in repetate randuri ca e dispus sa dea mana cu Rusia peste capul popoarelor de aici. Nu or fi venit americanii sa ne salveze cum visau romanii prin anii ’50 da’ tot ei si englezii au ajutat si gruparile de rezistenta, chit ca a fost pistol cu apa. Tot ei si englezii au sustinut Ucraina. Daca mai era o farama de incredere in Franta si Germania legat de securitate, ea s-a evaporat complet dupa februarie 2022. Nimeni nu o sa isi lase destinele in mainile lor, cu atat mai putin in mainile unei constructii artificiale condusa de alde Von Der Leyen. Nationalismul est-european ajuta in sensul ca nimeni de pe aici nu mai vrea imperii. Indiferent ca sunt rusesti, germane sau franceze. Legat de luptat, nu cred ca vrea nimeni sa lupte, nici in Vest, nici in Est. Vazusem mai demult un sondaj pe tema asta, vesticii erau si mai dezinteresati de ideea de a pune mana pe arma. Ii inteleg, si eu vad lucrurile la fel, Europa a avut destule razboaie. Ucraina, chiar daca nu se spune asta ca nu e frumos, si-a facut-o un pic si cu mana ei. Nu a vrut sa faca absolut niciun fel de compromis in Donbas, tin minte ca atunci cand Poroshenko vorbea de autonomie, extremistii ucrainieni l-au amenintat ca il dau jos. Natiune de razboinici vrei sa iti construiesti, aia ai. A meritat? Nu stiu, pierderile umane sunt mult mai masive decat cele prezentate in presa, ai vazut in Pentagon Leaks cate trupe straine sunt pe acolo, nu stiu cati barbati ucrainieni or mai lupta. Cine reconstruieste tara aia? Daca imi spui ca ucrainienii vor primi imigranti o sa lesin de ras. Noi suntem ultra-progresisti fata de ei.

  4. Așa că am să repet de dragul celor câțiva cititori de pe blog: Dragii moșului și ai babei, naționalismul e o unealtă, nu o armă. La fel cum poți folosi un ciocan pentru a bate cuie sau a omorî pe cineva și cu naționalismul poți face lucruri bune sau rele.

    Naționalismul e o unealtă necesară pentru a construi o națiune. O națiune nu se construiește în primii X ani după care merge de la sine.

    Naționalismul nu e un cuvânt murdar. Faptul că are conotații negative ține de ideologia unora, dar conceptul în sine e un instrument sau o unealtă care poate fi folosită în diferite feluri.
    Dacă o parte a opiniei publice fuge de naționalism și îl evită altă tabără va ocupa acel spațiu și va dicta ea ce înseamnă naționalism. Asta e o greșeală de amatori.

    Naționalismul nu este o unealtă cu acționariat unic. Naționalismul austriac blochează naționalismul român în privința Schengen.
    Aceeași unealtă (naționalism), același scop (interes de autobază), efecte discordante („Naziștilor, ne vreți răul & sărăcie!”, „Țiganilor, ne vreți răul & sărăcie!”), rezultatele…

    Ce face lumea acum e să transforme naționalismul într-un cuvânt tabu sinonim cu folosirea lui în scopuri rele.

    Ce este/nu este naționalism – datul cu șutul în cur a unor cetățeni să lucreze altundeva unde se plătește mai bine decât din locul de unde s-a dat șutul.

    Toate chestiile astea fac parte din efortul de ”nation building” adică de construire a unei națiuni cu principii și cultură comună, o chestie pe care nu doar România a trebuit să o facă ci mai toate națiunile est europene care au căpătat o conștiință națională târziu în istorie.

    Naționalismul a fost necesar pentru a lupta pentru independență, apoi a fost necesar pentru a oferi tuturor românilor un set de idei și principii comune. Iar munca de definire a națiunii române nu s-a încheiat în acel punct.

    State-building > Nation-building
    State-building Nation-building

    I’ll die on this hill, if I have to.
    😁

    Problema e că o parte din formatorii de opinie din România au decis că naționalismul e nasol. Opinia asta nu le aparține lor ci e în mare parte importată din spațiul anglo-saxon acolo unde naționalismul e privit în mod negativ. Pentru englezi, americani, francezi și alții e oarecum normal să încerce să nu fie foarte naționaliști, țările lor au fost imperii și au controlat zeci sau sute de alte grupuri etnice.

    Pentru britanici, și-au dat seama că nu au nimic de câștigat dacă sunt englezi, scoțieni, galezi, ulsterlandezi.
    Pentru americani, și-au dat seama că „a house divided against itself, cannot stand.”
    Același lucru cu britanicii, în privința francezilor pe speța bretonilor, ocitanilor, bascilor, catalanilor oïlilor, arpitanilor, lorenilor. Mai adaugă istoria cu hughenoții, mișcările anti-revoluționare din timpul și după Revoluția franceză, tensiunile cotidiene…

    Practic o grămadă de idei, simboluri naționale și lucruri care ne definesc ca români ajung să fie folosite de o tabără politică iar tabăra opusă automat transformă acele simboluri în chestii murdare și indicatori ai legionarism fascismului.

    Dacă nu vreau să am nimic în comun cu ăia dar confiscă bunurile și afirmă arogant că sunt mai buni decât alții „pe motiv că…”?

    Amatorismul politic duce la abandonarea spațiului de idei naționaliste de către o tabără (pentru că sunt idei murdare) și ocuparea sa de alte partide care au apoi oportunitatea de a face ce vor cu acele idei și de a ocupa arena politică cu versiunea lor de naționalism.

    Ca PRM, ăia sunt o construcție politică-securistă. Cu acordul psd-ului (politic) cu acordul „securității naționale” („veteranii” din poliție, jandarmerie, sri, sie, spp, sts, poliția secretă; care, îți amintesc, se cred un soi de mesianici/salvatori/origini sănătoase de care nu le-a cerut nimeni să devină stăpânii țării). Nici eu nu m-am tâmpit să susțin gloata cu epoleți din cauza cărora ai mei au suferit, că se cred ei cu ai lor niște dumnezei mici infailibili.

    România are nevoie de naționalism, are nevoie de idei, principii și cultură la comun. Dacă abandonăm munca asta altcineva o va face pentru noi.

    A fost abandonată demult.
    România are nevoie de bani, de surse de energie fără întreruperi, de căi de acces; nu de haine sintetice care să mimeze cânepa, nu din dansuri & cântece kitsch, nu cu forța/amenințări/ultimatumuri, nu cu arborării de culori care să mimeze forțat ceva ce nu trebuie abuzat la ordinul unor securiști patibulari, nu contracte cu dedicații ș.a.m.d. Nu suntem proști, nu ne-am tâmpit să vedem lucrurile pentru ceea ce sunt, că așa vor unii, să aibă bani de vile, vacanțe, marocuri, abudhabiuri, chiloțăreală etc.

    1. ”România are nevoie de bani, de surse de energie fără întreruperi, de căi de acces; nu de haine sintetice care să mimeze cânepa, nu din dansuri & cântece kitsch, nu cu forța/amenințări/ultimatumuri, nu cu arborării de culori care să mimeze forțat ceva ce nu trebuie abuzat la ordinul unor securiști patibulari, nu contracte cu dedicații ș.a.m.d. Nu suntem proști, nu ne-am tâmpit să vedem lucrurile pentru ceea ce sunt, că așa vor unii, să aibă bani de vile, vacanțe, marocuri, abudhabiuri, chiloțăreală etc.”

      Lol, ai zis fix pe fix ce zice AUR in programul lor de guvernare.

      1. Ai zis fix pe fix ce zice AUR în programul lor de guvernare.

        Ăia au fost construiți & ghidonați de pesediști & securiști — exact ce am scris adineauri, nu m-am tâmpit să-i susțin pe călăii ălor mei, demagogi de mucava, cu neamurile lor privilegiate de +30, a statului ăstuia & țării ăsteia capturate de ei.
        În rest, e nuanțat care-s problemele.

  5. ”Naționalismul nu este o unealtă cu acționariat unic. Naționalismul austriac blochează naționalismul român în privința Schengen.”

    Ala nu e nationalism austriac, alea sunt calcule politice reci si cam atat. Au primit Austria in Schengen, dar nu Romania si Bulgaria.

    ”State-building > Nation-building
    State-building ≠ Nation-building

    I’ll die on this hill, if I have to.”

    State building e diferit de nation building, de acord. Imperiul Britanic era stat, dar nu era natiune. Nu poti spune insa ca unul e mai bun sau mai rau decat altul pentru ca sunt concepte diferite. Poti avea o natiune si mai multe state (Imperiul Romano-German), sau nicio natiune si un stat (majoritatea statelor post coloniale din Africa) sau mai multe natiuni si un singur stat (Iugoslavia, URSS) sau o natiune, dar fara stat (kurzii).

    Pentru britanici, și-au dat seama că nu au nimic de câștigat dacă sunt englezi, scoțieni, galezi, ulsterlandezi.

    Englezii au cucerit cu sabia in mana restul insulei, apoi au trecut in Irlanda, apoi alte colturi ale planetei. La fel si francezii, spaniolii si altii.

    ”Dacă nu vreau să am nimic în comun cu ăia dar confiscă bunurile și afirmă arogant că sunt mai buni decât alții „pe motiv că…”?”
    Bunurile de care zici tu sunt niste notiuni abstracte. Ele nu sunt confiscate in sensul ca exista un singur exemplar si ”confiscat” de cineva. Sunt niste concepte pe care simplul fapt ca unii le folosesc devin indezirabile pentru altii. Ori asta nu are sens si ii ajuta pe extremistii din ambele tabere. Iti poti da seama de asta daca arunci o privire in SUA unde orice chestie a ajuns sa fie politizata, de la medicamente la concepte urbanistice.

  6. Ăla nu e naționalism austriac, ălea sunt calcule politice reci și cam atât. Au primit Croația în Schengen, dar nu România și Bulgaria.

    Calculele politice reci sau la temperatura camerei coincid cu interesele de autobază, geoeconomice, pe exemplul economic caterisit. Pe standardul enunțat în articol, poate fi lejer considerat „naționalism”, care se împotrivește „naționalismului” român, pe subiectul Schengen.

    Nu poți spune însă că unul e mai bun sau mai rău decât altul pentru că sunt concepte diferite.

    Ba da!
    Existența (construirea & construcția) structurilor care formează un stat au prioritate față de idiosincraziile comunale, provinciale, regionale, care sunt închise cu ele & între ele (poate au rivalități tâmpe, poate sunt subminate împotriva unui interes comun în larg din care să formeze statalitate & coeziuni ulterioare).
    You can have state-building without nation-building, but you won’t have a nation-building project without the state.
    State-building takes absolute precedence, the rest will come on its/their own…

    Poți avea o națiune și mai multe state (Imperiul Romano-German), sau nicio națiune și un stat (majoritatea statelor post coloniale din Africa) sau mai multe națiuni și un singur stat (Iugoslavia, URSS) sau o națiune, dar fără stat (kurzii).

    De acord, iar dacă faci biopsiile aferente exemplelor, vei descoperi că nation-building-ul, nu state-building-ul, a fost hiba multor eșecuri.
    IRG-ul nu a funcționat fiindcă junkerii, baronii, ducii, prinții etc. nu vedeau mai mult decât izlazul pe terenul propriu în numele propriu. Africa decolonizată rămâne & va rămâne un studiu de caz etapizat cu studiile geopolitice & geoeconomice (încă nu s-a terminat, încă „se joacă”). URSS-ul rămâne proiectul falit (etic, moral…), refardat al imperialismului rusesc. Iugoslavia a eșuat fiindcă Milosevic a pretins (crezând că-i prostește) că nu e un provincialist cu interese sârbe, iar restul i-au dat chix & spus în față că nu se lasă duși cu șmecherii tâmpe inspirate din birtul satului. S-a retras & și-a cerut scuze, el și camarila? Nu. Au mers atât de departe cu ridicolul, justificând moartea (crime) altora cu tot felul de inepții.
    Iar kurzii nu sunt luați în seamă tocmai și din cauză că nu au epicentrul care să semene cu state-building, rămânând la nivel de comunalism autonom.

    Englezii au cucerit cu sabia în mână restul insulei, apoi au trecut în Irlanda, apoi alte colțuri ale planetei. La fel și francezii, spaniolii și alții.

    Englezii au cucerit cu sabia insula fără să elimine (genocid) minoritățile. Deși puteau, au ales să nu, fiindcă state-building-ul era & rămâne mai important, putând fi aplicat fără să faci piramide din cranii, cu „trădători” care au putut fi convinși că e mai bine așa, decât să-și sucească gâturile la fiecare generație sau două ca pe un „rite of passage” sângeros.
    Francezii, la fel cu provincialii & mai ales pe externe.
    Spaniolii n-au trebuit să reinventeze sistemul de conducere, putând să înlocuiască eșaloanele superioare/mijlocii băștinașe din colonii, cu ei înșiși.

    Un exemplu contemporan de cum nation-building-ul a subminat state-building-ul este războiul din Etiopia.

    Ele nu sunt confiscate în sensul ca există un singur exemplar și ”confiscat” de cineva. Sunt niște concepte pe care simplul fapt că unii le folosesc devin indezirabile pentru alții. Ori asta nu are sens și îi ajută pe extremiștii din ambele tabere.

    Nici eu, nici tu, nici alții de seamă, nu avem nimic în comun cu pesediștii, securiștii & uneltele lor pozate în partid politic. Ne-au confiscat niște bunuri iar acum pretind că sunt mai buni decât restul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *