Ce înseamnă acel avertisment de deficit al Comisiei Europene?

Comisia Europeană a emis un set de recomandări și constatări care aparent au inflamat din nou lucrurile la nivel guvernamental. Mă rog, Liviu Dragnea nu e teoretic parte a guvernului, dar în fine, ideea e că omul pare destul de supărat că băieții ăia răi de la Comisia Europeană au zis că România trăiește periculos în ultima vreme și are șanse mari să depășească ținta de deficit de 3% impusă de Comisie.

Acum, înainte de a merge mai departe ar trebui să știi câteva chestii despre deficitul ăsta, despre care am scris pe larg aici:

• Deficitul de 3% e arbitrar impus și nu înseamnă absolut nimic pentru România. Da, ai citit bine, nu înseamnă nimic pentru România și ar fi putut să fie la fel de bine 2% sau 4%.
• Faptul că suntem sub pragul de 3% nu ne aduce nici un beneficiu real, deși un deficit prea mare poate să înseamne problemele financiare și să ducă la faliment.
• Faptul că suntem sub ținta de deficit de 3% nu înseamnă că totul e bine și putem dormi liniștiți. România poate da faliment cu un deficit considerabil mai mic de atât!

Știu, nu îți vine să crezi, ”de ce ar face Comisia Europeană asta?!”, ”ăia sunt băieții buni, Dragnea e băiatul rău și nu are dreptate!” bla bla bla.

Stai liniștit, Dragnea nu are dreptate în privința deficitului, dar nici Comisia Europeană. Deficitul ăsta de 3% a fost relevant în 1991 atunci când Europa se pregătea de adoptarea euro ca monedă. S-au făcut niște calcule și s-a ajuns la concluzia că țările care vor să adopte moneda euro nu trebuie să depășească 3% (dacă vrei să vezi calculele citește aici). Între timp cifrele care au stat la baza acelui calcul s-au schimbat și deficitul acela nu mai e relevant, dar a rămas în Tratatul de la Maastricht, încă în vigoare și după care Comisia Europeană se ghidează.

Ca o paranteză, economiștii, inclusiv ăia de la Comisia Europeană se uită însă în general la deficitul structural, care e mai relevant într-o analiză pentru că arată diferența între veniturile și cheltuielile rigide ale statului, adică cele care sunt și anul ăsta și anul viitor și în general pe termen lung (ex: cheltuieli cu salariile bugetarilor, venituri din taxe și impozite). De ce? pentru că ele mai de grabă indică sănătatea unui buget public. Revenind însă la subiect:

Ce spune acel raport totuși? 

În principiu două lucruri:

1. Cei de la Comisia Europeană nu prea au mare încredere în planurile bugetare ale Guvernului Grindeanu și le consideră nerealiste. Motiv pentru care își fac treaba și emit un avertisment.
2. Atât guvernul Cioloș cât și guvernul Dragnea nu și-au îndeplinit anumite obligații asumate.

În ceea ce privește punctul 1, lucrurile mi se par destul de interesante. Iată ce zice Comisia Europeană în recomandările specifice României:

the Commission 2017 spring forecast projected a general government deficit of 3.5% and 3.7% of GDP for 2017 and 2018, above the 3%-of-GDP reference value of the Treaty.

A se nota că Guvernul Grindeanu a anunțat un deficit de 2,9% atât în 2017 cât și în 2018. Rezultă deci o diferență de 0,6%, respectiv 0,8% pentru cei doi ani.

Asta înseamnă că guvernul nostru și cei de la Comisia Europeană, plecând de la aceleași informații, ajung la rezultate diferite. Anumite diferențe între calcule sunt normale, dar de regulă, ele sunt relativ mici, în nici un caz de 0,6% – 0,8%. Cred că cineva de pe la PSD sau de la Ministerul de Finanțe ar cam trebui să dea cu subsemnatul pentru diferențele astea.

Pe mine personal nu mă îngrijorează o depășire a deficitului de 3% neapărat, ci faptul că politicile guvernului nu par sustenabile pe termen lung și deficitul structural, cel de care chiar ar trebui să ne facem griji, s-ar putea să devină sustenabil. Iată ce zice Comisia:

The medium-term budgetary objective, a structural deficit of 1% of GDP, is not expected to be reached by 2020, which is the programme horizon. The recalculated structural balance is expected to reach -2.6% by 2020.

De la o țintă de -1% la una de -2,6% e diferență mare. Și din păcate deficitul structural nu poate fi ajustat prin tăierea investițiilor, așa cum a făcut guvernul Ponta cu ținta de deficit de 3%. Acolo va fi nevoie de ajustări în domenii critice, precum diminuări ale costurilor cu salariile bugetarilor sau creșteri de taxe.

Asta e de fapt chestia care ar trebui să ne îngrijoreze, acel deficit structural, nu prostia aia cu 3%. Dacă guvernul Grindeanu taie orice investiție, se poate încadra în anvelopa de 3% deficit bugetar, dar e posibil ca deficitul structural să fie nesustenabil. Va comenta însă cineva din presa atunci? Se va ofusca cineva pe facebook?

În ceea ce privește punctul 2, ar trebui zis că raportul nu face discriminări între guverne. Se menționează foarte clar spre exemplu că:

In line with Article 121(4) TFEU and Article 10(2) of Council Regulation (EC) No 1466/97, the Commission issued a warning to Romania on 22 May 2017 that a significant deviation from the medium-term budgetary objective was observed in 2016.

Aceeași problemă reluată în raport:

The 2016 budget substantially departed from the medium-term objective of a structural deficit of 1 % of GDP in breach of the deficit rule in the national fiscal framework

În 2016 PSD nu era la putere, deci acel avertisment se referă la guvernul Cioloș!

Încă una:

In 2016, as in previous years, the authorities did not send an update of the fiscal strategy to the parliament by the statutory August deadline.

Din nou, Guvernul Cioloș nu și-a făcut treaba. Dar așa cum Comisia Europeană nu spune Cioloș, nu spune nici PSD, Dragnea sau alt nume pentru că, din punctul lor de vedere, e irelevant ce nume sau hram poartă guvernul. Presa anti-PSD va scoate în evidență mizeria lăsată în urmă de guvernul Ponta și mizeria proaspăt creată de guvernul Grindeanu. Presa pro-PSD va vedea toate problemele lăsate în urmă de guvernul Cioloș. Comisia Europeană le menționează însă pe toate.

Acum, pentru a răspunde și la întrebarea din titlu:

Ce înseamnă totuși acel avertisment?

Înseamnă că cifrele transmise de guvernul Grindeanu către Comisia Europeană nu sunt realiste și trebuie reevaluate.

Înseamnă în același timp că oamenii de la Comisie vor sta cu ochii pe noi și vor privi cu ochi neîncrezători orice cheltuială discreționară a guvernului.

Partea cea mai proastă însă e că și agențiile de rating citesc raportul acesta, iar daca o instituție precum Comisia Europeană dă un avertisment și transmite un semnal de neîncredere, atunci puteți fi siguri că acel semnal se va vedea și în costul la care se va împrumuta România. Iar asta ne va durea pe toți, indiferent de culoarea politică.

Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]