Cum fac business băieții mari în UK: JD Sports și Debenhams

image_pdfimage_print

Să mai lăsăm mizeria din România pentru un pic de timp și să ne uităm la cum se fac afaceri în Vest. Să începem cu chestia asta (Via Twitter):

Context

Sports Direct e o companie care vinde haine și accesorii sportive. Compania există de prin 1982 și e una din companiile de retail de succes din Marea Britanie, în parte datorită strategiei inteligente și deosebit de agresive. În spatele ei stă un tip pe nume Mike Ashley, un tip carismatic, dar și foarte nonconformist.


Aici e o discuție foarte faină despre retailerii online:

Tipul nu s-a rezumat doar la a băga bani în JD Sports ci a investat și în alte business-uri, unul din ele fiind Debenhams, una din cele mai mari companii de retail din UK (prezenți și în România dacă nu mă înșel).
Debenhams nu vinde haine sportive ca JD Sports deci nu sunt competitori direcți, dar și Debenhams e un ”retailer high-street”.

Ce sunt probleme au retailerii high-street

Retailerii high street sunt companii care au lanțuri de magazine fizice, de regulă în zonele bune ale orașelor (de aici și ”high street”). Dacă ați văzut interviul de mai sus poate ați observat că tipul zice clar ”high street is dead”. De ce? Pentru că foarte multă lume intră în magazine fizice, probează chestii și apoi dau comandă de ele online. Problema asta nu o are doar Debenhams, toate magazinele se confruntă cu ea.
Debenhams în particular a fost afectat destul de rău însă pentru că se bazează pe produsele și brandurile altor companii. Ce găsești în magazinele Debenhams găsești și în online la aceleași branduri, dar la prețuri mai mici. Așa că ultimele rezultate financiare nu au arătat prea bine iar acțiunile Debenhams s-au au scăzut cu 21%.

Ce se întâmplă la Debenhams

Chestia asta nu avea cum să pice tipului de la JD Sports, care deține 29% din acțiunile Debenhams. Rezultatele proaste ale companiei i-au șters 21% din valoarea acțiunilor deținute în compania asta. Problema e că Debenhams pare să fie bântuită de spectrul falimentului. Băncile se cam codesc să le mai dea împrumuturi iar vânzările nu sunt prea grozave. Așa că nimeni nu vrea să bage bani în business-ul ăsta.
Cât despre Mike Ashley…investiția lui (prin Sports Direct) în Debenhams a însemnat până acum pierderi de 150 de milioane de lire. Dar dacă Debenhams intră în faliment, tot pachetul lui de acțiuni riscă să nu valoreze nimic.
Așa că JD Sports a oferit un împrumut de 40 de milioane de lire către Debenhams cu dobândă zero. Foarte generos din partea lui Mike Ashley și JD Sport. Doar că ceilalți acționari au refuzat să accepte împrumutul deși, repet, dobânda e ZERO.

Deci care e faza? De ce au refuzat ceilalți acționari împrumutul?

Pentru că acel împrumut va fi transformat probabil în aport la capital. Asta înseamnă că cele 40 de milioane se vor transforma în acțiuni ceea ce va ”dilua” deținerea celorlalți acționari.
Un exemplu concret:

Haideți să presupunem că Debenhams are un capital de 100 de lire împărțit în 100 de acțiuni a 1 liră / acțiune. JD Sports deține 29% din acțiuni, așadar are 29 de acțiuni a câte 1 liră / acțiune.
Dacă JD Sport oferă un împrumut de 40 de lire care nu poate fi rambursat, atunci sunt șanse mari să fie transformat în acțiuni. Total capital al Debenhams va fi 140 de lire (100 de lire inițial + 40 de lire împrumut convertit în acțiuni). Dacă ceilalți acționari nu aduc și ei bani atunci JD Sports va deține 69 de acțiuni a câte 1 liră / acțiune dintr-un total de 140. Asta înseamnă că procentual JD Sports deține acum 49,2% din total acțiuni.
Ori de câte ori un acționar aduce aport la capitalul unei companii, ceilalți acționari trebuie să aducă și ei proporțional cu procentul lor de deținere. Dacă nu fac asta vor fi ”diluați”, adică procentul lor de deținere va scădea.

Așadar cele 40 de milioane de la JD Sports ar da companiei (și implicit lui Mike Ashley) mai mult control asupra Debenhams și ar duce la ”diluarea” celorlalți acționari. Debenhams ar putea apoi fi, de exemplu, preluată integral de JD Sports. Deși Debenhams are nevoie de acei bani, ceilalți acționari nu au sau nu vor să aducă bani de acasă.

Ce trebuie învățat de aici

Sunt câteva lecții importante pentru antreprenorii din România aici:

  • Banii nu se fac ușor iar business-urile mari prezintă riscuri mari;
  • Nu poți prelua controlul unui business mare (precum Debenhams) doar dacă ai bani. E nevoie de strategie și uneori de a prinde ceilalți acționari la ananghie;
  • Nimic nu e gratis: împrumut cu dobândă zero înseamnă și ”diluarea” celorlalți acționari.

Foto din cover: Martin Pettitt via Flickr

Spune și altora

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *