De unde vin banii pentru maririle promise de PSD

PSD a câștigat alegerile și oamenii au început să se panicheze pe seama felului în care vor fi finanțate promisiunile din campanie.  Și pentru că deja am scris despre partea de cheltuieli a programului lor economic m-am gândit că ar fi păcat să nu explic și de unde vor veni banii pentru a finanța acele cheltuieli. Evident slideurile sunt luate din programul de guvernare al PSD.

Din punctul meu de vedere lucrurile arată cam în felul următor:

1. PSD spune că banii la buget vor veni din investiții și fonduri europene care generează creștere economică și încasări mai mari la buget prin ”efectul de multiplicare”. Vă voi arată mai jos de ce ipoteza asta pare puțin probabilă.
2. Declarațiile din decembrie, imediat după câștigarea alegerilor și început de ianuarie arată că, în realitate, sursele de finanțare sunt mult mai ”realiste” și implică în fapt creșterea impozitelor și taxelor.

Haideți să presupunem totuși că se vor ține de cuvânt și vor aplica ce scria în programul de guvernare.

1. De unde spune PSD că vor veni banii

PSD spune că veniturile necesare pentru acoperirea cheltuielilor vor veni din venituri din taxe și impozite rezultate din programe de investiții care vor genera efecte de multiplicare și implicit vor crește încasările la bugetul de stat.

Avem așadar două condiții pentru ca veniturile la bugetul de stat să crească:

1. Să vină investițiile promise
2. Efectul de multiplicare să se producă

Vom vedea mai jos care sunt punctele slabe ale celor două condiții.

1.1. Investițiile din programul PSD

Conform programului de guvernare al PSD, vom avea parte de investiții consistente pe parcursul celor 4 ani de guvernare. Investițiile sunt grupate în următoarele categorii:

1.1.1. Fonduri europene

Cu fondurile europene eu am o problemă pentru că ele sunt mirajul cu care suntem ademeneți de mulți ani de fiecare guvern aflat la putere, dar care se dovedește a fi un eșec major de fiecare dată. Mai mult, se întamplă în ultima vreme să fim nevoiți să dăm bani înapoi din fondurile europene contractate ca urmare a descoperirii unor nereguli sau a depășirii termenelor de finalizare agreate (a se vedea fondurile europene returnate în cazul pasajului de la Piața Sudului din București despre care nu prea scrie nimeni nimic).

Nu îmi e clar cum vor intra mai mulți bani la buget din moment ce nu toate fondurile europene generează investiții. Sunt fonduri europene destinate reconversiei profesionale, unde discutăm despre firme care primesc bani pentru a învăța oamenii diverse meserii. Genul acesta de bani nu generează investiții și nici taxe la buget prea multe. Mai mult, acest sector este notoriu pentru neregulile descoperite. Și încă o chestie faină, se întâmplă frecvent ca astfel de cursuri de recalificare să fie prestate de ONG-uri, care nu prea plătesc taxe. Vă invit să citiți o investigație a celor de la RISE Project pe tema fraudării fondurilor, pe care o consider tipică.

Mulți bani din fonduri europene merg pe subvenții în agricultură (excluse de PSD din calcule), dar și spre proiecte pentru a ajuta agricultorii în general. Problema este că agricultura este un alt sector notoriu pentru fraude cu bani europeni și fraude cu rambursările de TVA. În plus, nici aici nu se pune problema de mai mulți bani la buget pentru că sectorul este notoriu și pentru frauda pe partea de TVA.

Ar mai fi marile proiecte de infrastructură care pot fi finanțate prin fonduri europene: autostrăzi, pasaje rutieri, amenajări de diferite feluri. Problema aici e că toate chestiile astea sunt făcute pentru statul român. Altfel spus, statul român vrea un pasaj de 100 milioane de euro. Licitația pentru construcția pasajului este câștigată de o companie privată care construiește pasajul și dă statului român o factură de 100 de milioane + TVA 20%. Statul român plătește 120 de milioane de euro companiei iar compania plătește apoi inapoi statului 20 de milioane de euro. Au crescut veniturile la bugetul de stat? Da! cu 20 de milioane de euro, dar știi ce? au crescut și cheltuielile tot cu 20 de milioane.

Știi care ar fi impactul pozitiv aici? Faptul că am construit infrastructură, dar infrastructura aia nu înseamnă venituri pe termen scurt ci pe termen lung, dacă e făcută cu cap. E posibil ca acea companie care a construit pasajul să plătească din banii respectivi contribuții sociale și impozit pe profit ca urmare a contractului câștigat, doar că, de cele mai multe ori, discutăm despre companii deținute de tot felul de indivizi dubioși care sunt etern pe pierdere (impozit pe profit).

Una peste alta nu cred că fondurile europene pot reprezenta o sursă directă de taxe și impozite. Fondurile europene pot genera creștere economică dacă sunt folosite corect, dar asta pe termen mediu și lung. Iar efectul lor e destul de greu de măsurat.

1.1.2. Fondul Suveran de Investiții

O găselniță interesantă este Fondul Suveran de Investiții.Inspirația pentru fondul acesta vine din Norvegia, țară care a învățat din experiențele nefericite ale altora și care și-a dat seama că dacă se bazează pe banii din petrol, s-ar putea trezi într-o bună zi falimentară și cu niște cheltuieli mult prea extravagante. Așa că banii din redevențele petroliere au ajuns într-un fond care investește banii peste tot prin lume și care, în 2011, era cel mai mare fond de investiții din lume. Sună bine, nu e așa? Și atunci care ar fi problema? Păi problema e că am mai avut un fond de genul acesta acum câțiva ani.

Mă refer la faimosul fond înființat din banii primiți de statul român pentru vânzarea BCR, către Erste. Suma nu era deloc mică, 2,2 miliarde de euro la vremea respectivă iar banii trebuiau folosiți pentru investiții în infrastructură. Știți ce s-a întâmplat cu ei? I-a folosit guvernul Tăriceanu pentru a acoperi cheltuielile extravagante ale statului român cu măriri de salarii în sectorul public și angajarea unui număr uriaș de bugetari, deși legea interzicea lucrul acesta. Am voie să fiu sceptic cu privire la noul fond de investiții în condițiile în care Tăriceanu e iarași la guvernare alături de PSD-ul care l-a ajutat și în perioada aceea să guverneze țara? Eu cred că da.

Cum ar trebui să funcționeze lucrurile în cazul FSDI? Păi se iau niște bani de la buget, se bagă într-un fond de investiții și apoi ca prin magie avem mai mulți bani la bugetul de stat din taxe și impozite generate de respectivele investiții. Mecanismul e același precum cel de la fonduri europene iar limitările sunt similare, cu mențiunea că, banii din FSDI sunt mai ușor de furat pentru că nu mai vin cei de la Bruxelle în control.

Sunt curios însă în ce ar putea investi statul român prin fondul de investiții în contextul în care același stat român lasă localități întregi în paragină sau uită că sunt areale geografice cu șomaj cronic. Ce încerc să spun e că banii care intră în acest fond vor fi tot banii statului, bani care trebuiau să ajungă în mod normal la buget, dar care acum vor merge într-un fond, al cărui management va fi numit politic.

Ca să nu mai spun că fondul norvegian investește pe bursă o mare parte din bani. Fondul nostru ce va face? Va băga bani în investiții românești sau străine? Ne permitem să finanțăm companii private în condițiile în care infrastructura în românia e la pământ? Dacă fondul respectiv ar investi în infrastructură, cu ce ar fi el diferit față de o companie de stat sau un minister, în afara de alți oameni pe ștatul de plată și poate niște achiziții dubioase.

1.1.3. Investiții private

Ultima categorie care ne rămâne e legată de investițiile private. Investițiile private au fost motorul de creștere al României în ultimii 20 de ani, dar în același timp, ele nu au ce căuta într-un program electoral. Investitorii, fie ei străini, fie privați, au nevoie în primul rând de un mediu de afaceri predictibil. Ori toate guvernele de până acum, în frunte cu Guvernul Ponta, au ales să ia unele măsuri care pot fi catalogate oricum numai pro-business nu. Cu titlu de exemplu să ne amintim de stabilirea nivelului accizei la un curs de schimb ales de Guvern atunci când, pentru prima oara dupa mulți ani, cursul de schimb al BNR nu era în creștere, diminuarea puternică a investițiilor în infrastructură. În astfel de condiții, măsuri precum diminuarea taxelor pe salarii nu ajută foarte mult investitorii mari.

Una peste alta, PSD mizează pe investiții private pe care, nu știu sincer dacă are capacitatea de a le stimula având în vedere istoricul lor pe tema asta.

Oricum, PSD a început bine guvernarea, a luat prima măsură pro-business: va elimina plafonarea CAS, chestie care va crește substanțial costurile companiilor cu forța de muncă bine pregătită și cu salarii mari. Vor spune că au luat alte măsuri pentru mediul de afaceri, cum ar fi scăderea impozitului pe micro-întreprinderi. Dar așa cum am scris și aici, 1% sau 2% e irelevant ca impozit. Micile afaceri au alte probleme (cum ar fi lipsa surselor de finanțare), nu impozitul acesta.

Oamenii aceștia încă nu au înțeles că e nevoie de mai mult decât taxe reduse pentru a atrage un investitor.

Haideți să presupunem totuși că toate investițiile de mai sus vor fi făcute pe bune și nu vor deveni găuri negre. Cum se vor vedea investițiile în creșterea veniturilor la bugetul de stat? Răspunsul PSD este: prin efecte de multiplicare.

1.2. Efectul de multiplicare

Ei ca să înțelegeți efectul de multiplicare, trebuie să înțelegeți în primul rând cum funcționează macro-economia în România. La noi, macroeconomia e o știință ocultă, similara cu ghicitul in stele sau horoscopul: Oamenii nu prea stiu exact ce fac acolo, dar daca o nimeresc (din noroc sau prostie) ajung consilieri sau miniști. Iar efectul de multiplicare e ceva invocat de toată lumea, dar pe care puțini oameni îl înțeleg exact. 

Problema mea e că pe partea de venituri, programul PSD mizează foarte mult pe magia efectului de multiplicare.

Vreau să fac clar un lucru, efectul de multiplicare există, este cât se poate de real. Doar că simplul fapt că îl invoci nu înseamnă și că apare. 

Haideți sa presupunem ca vine iarăși o criză, investițiile și consumul scad foarte puternic, nimeni nu mai cumpără, nimeni nu mai vrea să investească. De data asta însă guvernul nu e luat pe nepregătite (știu că îți vine să râzi la gândul ăsta, dar e încearcă să mă urmărești). Așa că, pentru a stimula economia decide să investească în anumite sectoare care pot genera efecte de multiplicare. Spre exemplu decide să investească 100 milioane de euro în construcția unor apartamente pentru tineri. Banii vor merge la antreprenori privați care vor construi locuințele. Cele 100 de milioane de euro înseamnă muncitori care primesc salarii, înseamnă materiale de construcții, instalații sanitare și electrice vândute și multe alte bunuri și servicii din sectoare conexe celui de construcții care se pun în mișcare.

La finalizarea lucrărilor, statul vinde apartamentele la cost, fără să vrea sa facă profit de pe urma lor. Dar lucrurile nu se opresc aici, tinerii vor plăti apartamentele probabil prin credite, luate de la bănci. Apoi vor merge să își cumpere mobilă, electrocasnice, asigurări și multe alte lucruri pe care, în lipsa unei case noi nu le-ar fi achiziționat niciodată. 

100 de milioane de euro dați de stat generează efecte în economie prin investiții și consum considerabil mai mari în economie. Gândiți-vă numai la faptul că 100 de milioane au fost încasați de constructori și furnizorii lor. Apoi mai adăugați valoarea electrocasnicelor, a mobilei și tuturor celorlalte lucruri și servicii cumpărate de noi proprietari.

Problema în practică e că multiplicatorul acesta este foarte greu de măsurat având în vedere că:

• nu avem cum să aflăm cu exactitate ce bunuri și servicii au cumpărat tinerii care au achiziționat apartamentele sau cât au costat.

• Nu știm exact când vor fi achiziționate aceste bunuri și servicii. Îți poți mobila toată casa înainte să te muți sau poți dormi pe o saltea timp de 3 luni.

Multiplicatorul se poate estima, dar nu măsura cu exactitate. Și PSD știe asta și prin urmare își bazează mare parte din cifrele din programul economic. PSD estimează o creștere a veniturilor la buget de 6% din PIB ca urmare a aplicării programului său electoral, din care 5,4% poartă eticheta ”prin efecte de multiplicare”.

În lipsa unui efect de multiplicare puternic, programul PSD și cam toate creșterile lor se năruie ca un castel de nisip. Iar eu nu cred că acest efect de multiplicare va exista pentru că investițiile publice sunt la pământ încă de pe vremea guvernului Ponta.

Bazat pe experiențele trecutului și prezentului în materie de guvernare PSD mi se pare mai probabil scenariul următor:

Pasul 1: Guvernul investește mulți bani în diferite proiecte de infrastructură, inclusiv în proiecte total inutile cum ar fi, spre exemplu, o gară aflată într-o localitate prin care nu mai trece trenul de 2 ani, spunând că efectul de multiplicare va genera creștere economică, locuri de muncă și pateu pe masa fiecărui român.

Pasul 2: Începe construcția în cazul proiectului respectiv cu termen de finalizare total nerealist (2 ani de exemplu), cu finanțare din fonduri europene. A se lua ca exemple: Pasajul de la Piața Sudului sau centrul orașului Râmnicu Vâlcea.

Pasul 3: Se depășește bugetul și durata agreată inițial. Se pierde finanțarea europeană și sumele trebuie alocate din bugetul local. Constructorul nu vrea sa mai lucreze până nu își primește banii. Proiectul se blochează de mai multe și avansează doar când primăria / guvernul sau ministerul de resort își aduce aminte și alocă bani.

Pasul 4: Pentru ca nu avem destulă creștere economică, locuri de muncă și pateu guvernul decide sa repete Pasul 1. Antena 3 dă vina pe Băsescu / tehnocrați / Soroș / mafia reptiliană.

2. Ce s-a întâmplat de când PSD e la putere

Drept dovadă, Dragnea îl ruga pe Cioloș în decembrie 2016 să nu scadă cota de TVA la 19% (deși scăderea era inclusă din vremea premierului Ponta) și să nu elimine taxa pe construcții speciale (taxa de stâlp).

Apoi, imediat ce noul Parlament s-a format a și început să dezbată o modificare a legislației fiscale prin care se elimina plata contribuției de sănătate pentru toți pensionarii nu doar pentru cei cu venituri reduse. O zi mai târziu noul prim ministru declară că vrea să elimine măsura de plafonare la nivelul a 5 salarii a contribuției de pensie, chestie care, spune el, i-ar aduce 1,4 miliarde RON la buget.

Tot el spunea că mărirea salariului minim pe economie de la 1.250 RON la 1.400 RON va mai aduce încă 1 miliard RON la buget și înca 0.5 miliarde RON din eliminarea plafonului de 5 salarii pentru CASS.

3. Concluzii

Din punctul meu de vedere, acesta e un mesaj foarte clar venit din partea PSD că:

1. Nu vor respecta ceea ce au spus în programul politic pe partea de venituri și vor urma căi mai ortodoxe de echilibrare a bugetului (spre exemplu eliminarea plafonului la CAS, CASS).
   
2. Nu au crezut niciodată ce scria în acel program referitor la venituri și nu le pasă pentru că au câștigat alegerile iar oamenii se vor uita la cheltuieli, nu și sursa de finanțare.
   

Cred însă că vor încerca să constituie un fond de investiții pentru că ar însemna niște posturi bine plătite și niște bani care ies din orbita bugetului public, fiind mai ușor de furat.

La fel cum cred că vor da vina pe tehnocrați că nu sunt bani la buget, mergând în special pe diminuarea veniturilor din TVA, o bombă cu ceas lăsată cadou de guvernul Ponta românilor la plecare. Dar despre asta, într-o altă postare.

Dacă te interesează subiectul poți citi și ce am scris despre partea de cheltuieli și taxe a programului economic al PSD aici.