Șeful la cazan 
Cam asta ar fi cea mai importantă știre economică din vara asta: Banca Centrală a SUA (FED) a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară (via The Guardian):
The US central bank cut its key benchmark interest rate by a quarter of a percentage point, to a range of 2%-2.25%, in the first reduction in borrowing costs since immediately after the financial crisis a decade ago.
De ce FED-ul a redus rata dobânzii de politică monetară?
Păi conform lui Jerome Powel, președinte FED decizia a avut în vedere mai mult situația externă (via The Guardian):
Jerome Powell, the Fed chairman, said weak global growth and the US-China trade war had been disruptive for the world economy and had an impact on growth in America, despite the US labour market remaining strong with the lowest unemployment rate since the late 1960s.
De ce e inflația importantă?
Românii au oroare de inflație din cauza episoadelor de hiper inflație din anii 90. Dar prea puțină inflație e la fel de rea ca prea multă inflație. Prea puțină inflație sau, mai rău, deflație (inflație negativă, adică o scădere a prețurilor) conduce de regulă la recesiune.
De ce? Pentru că bunuri care azi se vând cu 100 de lei, mâine se vând cu 95 de lei. E bine pentru cumpărător, dar vânzătorul nu are nici un fel de motiv să mai vândă sau să aducă noi produse pe piață. Așa că activitatea economică încetinește.
Așa că majoritatea băncilor centrale încearcă să țină inflația pe la un 2%, nivel la care inflație nu e nici prea mare, nici prea mică. Cum stă SUA?
În context istoric lucrurile nu arată așa rău:
sursă tradingeconomics.com
Problema devine evidentă dacă ne uităm la cifrele pe ultimul an:
sursă: tradingeconomics.com
Se vede clar o scădere a inflației, ceea ce crește riscul unei recesiuni economice în SUA. Așa că FED-ul a decis să intervină și să scadă rata dobânzii cu 0,25%.
Ce efect va avea această reducere?
Atunci când o bancă centrală simte că o paște o recesiune principalul instrument pe care îl are la îndemână e rata dobânzii. O diminuare a ratei dobânzii de politică monetară face creditele mai ieftine și diminuează dobânzile la depozite. Banii sunt stimulați să circule în felul ăsta.
În același timp însă, o astfel de reducere a dobânzii marchează și un potențial risc de recesiune. Așa cum explica și Yannis Varoufakis în ”Talking to my daughter” (recenzia e pe vine), orice antreprenor cu capul pe umeri va citi într-o astfel de măsură o problemă. Pe românește, dacă e nevoie de o astfel de măsură, înseamnă că economia nu o duce prea grozav.
Ei bine, fix asta au gândit și americanii. Iată indicele Dow Jones (Industrial) după anunțarea deciziei FED:
Apropo de asta, prin iunie 2019, geniul stabil de Donald Trump zicea asta pe Twitter:
În tweetul ăla era supărat că FED-ul nu reduce rata dobânzii. Mii de puncte în sus Dow Jones…doar că nu.
Ce înseamnă decizia asta pentru SUA?
SUA trece prin cea mai lungă perioadă fără recesiune de după al Doilea Război Mondial. Așa că mai toată lumea se aștepta la o recesiune să vină la un moment dat. Cumva chestia asta nu e ceva neașteptat sau neobișnuit. Dimpotrivă, e semnalul că se petrece o decelerare a economiei americane.
Cu toate astea economia nu și-a revenit, în ciuda numerelor frumoase:
- munca part-time și în gig economy (șofer UBER, Lyft, livrare mâncare etc.) a devenit o chestie foarte răspândită – ceea ce explică o altă parte din șomajul redus
- în ciuda nivelului șomajului foarte redus salariile reale nu prea cresc
- datoriile studenților au ajuns la sume uriașe la nivel de economie
- inegalitatea socială și economică e la cifre record.
- sunt derapaje mari între venituri în funcție de profilul rasial și de gen.
O economie a SUA în recesiune va trage după ea și restul lumii. O nouă recesiune nu înseamnă neapărat și o nouă criză economică însă. E nevoie de alte lucruri să se întâmple pentru ca o nouă criză să apară.
Decizia e binevenită în cazul ăsta, dar semnalul pe care îl transmite s-ar putea să îi facă pe investitori să vrea să se pună la adăpost, adică fix rezultatul opus.
Ce înseamnă decizia asta pentru România?
Dacă SUA intră într-adevăr în recesiune, chestia asta va marca finalul unui ciclu economic. E de așteptat ca și economia Uniunii Europene și în special a Germaniei să scadă în tandem. China la rândul ei va fi afectată de o încetinire a economiei americane.
În ciuda declarațiilor belicoase UE, China și SUA fac mult comerț. Așa că o recesiune de o parte a Atlanticului sau Pacificului are șanse mari să tragă în recesiune și cealaltă parte a Atlanticului sau Pacificului. Comerțul României cu SUA nu e atât de mare încât să ne bage pe noi în recesiune direct. Dar dacă UE (și în special Germania și Franța) sunt afectate de recesiunea din SUA și noi vom fi la rândul nostru.
De ce? Pentru că mare parte din producția de bunuri și servicii a României merge spre UE și apoi spre SUA și China. Așadar o recesiune în SUA poate atrage după sine și România în recesiune. Propagarea ei se va face mai încet, dar probabil în 3-6 luni s-ar face resimțită și în România, iar în 9 – 12 luni s-ar vedea și în cifrele oficiale și încasările la buget.
Paritatea puterii de cumpărare unde se află?
Paritatea puterii de cumparare apare atunci cand poti cumpara mai mult intr-o tara decat in alta (curs de schimb, diferenta intre produse, grad de deschidere al economiei respective etc.)
Ce explicam eu mai sus e “deflatie”, adica opusul inflatiei cand preturile in valori nominale si/sau reale scade. Asta duce la iesiri de pe piata pentru ca vanzatorii isi ofera produsul la un profit din ce in ce mai mic sau chiar pe pierdere.
De-asta voiam să insinuez, PPC-ul e strâns legat de deflație și viceversa.
Când românul își strânge în conturi bancare sau bagă în ciorap valută străină, o face fiindcă valuta aia străină „e puternică” (deflată) comparativ cu leul ce are o paritate de cumpărare slabă (inflat).
Când românul a decis să se ducă prin străinezia, printre motivele enunțate (civilizație, legi ale muncii coerente șamd), a făcut-o și pentru că economiile sunt puternice iar banii sunt mai puternici decât costurile de bunuri și servicii (discuțiile interminabile cu prețurile de raft și calitatea; le știi și tu).
Când străinezii se automarchează că ‘Vestul’ e puternic financiar, o dau pe principiul monezii puternice pentru care au atâta îmbelșug productiv.
Ok, inteleg acum unde bati. Da, diferentele dintre monede se vad, in special cand vine vorba de oscilatii puternice ale cursului valutar.
In acelasi timp insa deflatia se manifesta inclusiv in zona euro, dar intre zone economice diferite. Spre exemplu un euro puternic a dus la deflatie in Spania, Italia, Grecia si asa mai departe in perioada 2009 – 2012, adica la apogeul crizei din zona euro. Dar chestia asta se intampla atunci cand economia se duce in cap, dar nu poti devaloriza moneda pentru a recastiga din competitivitate. Problema in zona euro a fost Germania, care nu a vrut sa devalorizeze euro pentru a ajuta periferia.
Iar asta e de fapt unul din marile riscuri ale aderarii la zona euro: ECB e controlat de Germania sau Franta si ne trezim cu deflatie sau inflatie in Romania care nu e cauzata de economia romaneasca ci vine de la straini.