De ce avem toți drept de vot și nu doar cei care ”merită”?

Pentru că a început campania electorală în România inevitabil vor începe și discuțiile despre cum anumite categorii de persoane nu ar trebui să aibă drept de vot.
Spun asta pentru că la fiecare ciclu electoral discuțiile sunt aceleași: Se ia una bucată Gigel cu tot felul de idei crețe în cap care după îndelungi analize (pe youtube și facebook de obicei) a ajuns la concluzia că proștii, inculții, nespălații, săracii, pensionarii și alte categorii din astea marginale nu ar trebui să voteze. De ce? Pentru că votează diferit de cum ar vrea Gigel sau nu votează deloc.
Sunt mulți Gigei din ăștia pe internet, trolli de facebook și reddit (mai rar 4chan, că românii nu prea sunt așa hardcore), dar din păcate sunt suficient de mulți și prin politică. Diferența între Gigeii din politică și cei de pe internet e că oamenii din politică știu că nu e bine să antagonizezi părți mari din publicul votant. Dar mai sunt și excepții, una din ele fiind actualul primar al sectorului 6 Ciprian Ciucu. În 2014 dl. Ciucu ne explica într-o postare pe contributors.ro cum votul universal e o idee cam proastă:

Pe Youtube.com circulă diferite filme facute de „binevoitori” cu fel de oameni care în ziua alegerilor mergeau la vot dar nu puteau preciza pe ce continent se află România sau să diferențieze în vreun fel o platformă electorală de alta sau măcar candidații între ei.
[…]
Și atunci care e diferenta dintre unul care nu știe care este difernța dintre Asia si Africa, ce e ăla un continent, pe ce continent se afla Romania și un debil mintal? Ce întelege prostul-grămadă el din acest gest, de a vota? Suntem după zeci de ani de învățămant gratuit iar mulți dintre concetățenii noștri nu dau doi lei pe carte dar de căscat gura toată ziua la spectacolul grobian și absurd derulat nonstop de Antene nu se satură (și nu mă refer numai la emisiunile politice).
Contrar campaniilor care vor să ne spună altfel, acum universalizat votul este demonetizat, devalorizat. Îl are și omul de știiță eminent și paramedicul care pe bani puțini salvează vieți și educatoarea care crește și deschide drumul în viața pentru generații de copii. Dar îl are și leneșul care n-a prețuit (chiar a sfidat) școala și orice pierde-vară care nu știe pe ce lume trăiește. Și mai trebuie spus ca îl au și oameni muncitori, bine intenționați, dar  needucați, incapabili în a câtări informații, incapabili de gândire critică și în general habarniști. Iar aceștia din urmă nu sunt puțini.
Suntem prizonierii votului universal și ai populismului. Fara vot cenzitar, sau macar fără o condiție minimală, așa cum ar fi alfabetizarea  (care să ajute mutăm mediana votanților mai spre cei  cu nițică carte), vom trai într-un populism etern. 
[…]
Dacă ar fi după mine, aș prefera măcar o formă de vot multiplu, pentru oamenii merituoși. Știu, greu spre imposibil de administrat, pretabilă la manipulări și ea însăși subiectivă. Dar poate criteriul acesta minimal, a fi alfabetizat (chiar și nefuncțional complet) n-ar fi o idee rea. Poate fi chiar o motivație suplimentară de a învăța carte. Vrei sa dai cu stampila? A, da, vrei, crezi că ai discernamant? Pune măcar mâna și învața să scrii și să citești!

Nu scrolați, chiar vă rog să citiți cu atenție pasajele de mai sus, e important.
Textul e din 2014 și între timp Ciprian Ciucu și-a cerut scuze pentru el. Chiar și așa nu pot să nu remarc cum la vremea respectivă dl. Ciucu se prezenta drept:

Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Un om ales de votanți spunea că nu toți oamenii cu drept de vot ar trebui să voteze. Același om ajunge primar mai târziu. De asemenea, vedeți partea aia cu Centrul Român de Politici Europene? Chiar sunt curios cum puteau coexista în mintea dl. Ciucu politicile europene la pachet cu votul cenzitar sau restrângerea dreptului de vot.
Am amintit aici textul dl. Ciucu pentru că e tipic pentru gândirea asta că doar unii ar trebui să aibă drept de vot. Și evident că bifează cam toate stereotipurile posibile într-o astfel de discuție:

• definiție superficială a ceea ce înseamnă cunoaștere
• lipsă de înțelegere a rolului partidelor, oamenilor politici și dinamicii între votanți și cei votați
• voturile greșite vin de la cei leneși și/sau proști
• concluzia că nu toată lumea ar trebui să voteze
• concluzia că dacă toată lumea votează unii ar trebui să aibă mai multe voturi

Sunt două chestii asupra cărora vreau să mă opresc:

Definiție superficială a cunoașterii

Întotdeauna proponenții unor astfel de măsuri argumentează că oamenii proști nu ar trebui să voteze. Evident că următorul pas e să întrebăm ce înseamnă proști în accepțiunea lor. În 99% din cazuri răspunsul e ceva similar cu postarea dl. Ciucu: o chestie aleatoare care e considerată reper pentru cunoașterea umană de bază.
Pentru dl. Ciucu era vorba de a ști pe ce continent e România. Pentru niște oameni de la TV de acum 1 an era vorba de raza cercului.
Dl. Ciucu îi consideră alienați mental pe cei care nu știu pe ce continent e România. Întrebarea mea e însă: la ce îți folosește în viață să știi pe ce continent e România?
Dacă mâine aveți nevoie de un instalator îl întrebați înainte de intervenție dacă știe pe ce continent e România? Pe doctorul din spital îl întrebați pe continent e România? Pe soferul de taxi?
Pentru dl. Ciucu asta e o întrebare care separă pe cei buni, care pot vota, de cei care sunt ”debili mental” și nu ar trebui să fie lăsați să voteze.
Dar haideți să privim lucrurile altfel, dacă un doctor nu ar ști unde e femurul ați intra un pic în panică? Dar dacă ar ști de femur, dar nu de continente? Dacă șoferul de taxi ar spune că nu prea știe cum funcționează luminile de semnal ați fi un pic speriați? Dar dacă nu știe pe ce continent e România?
Dar dacă dl. Ciucu nu ar ști de exemplu cum funcționează TVA-ul deși e consilier de ani de zile și se lovește de treaba asta des în slujba lui de zi cu zi? Sau dacă nu ar avea habar cum se calculează ponderea taxelor în salariu? Dar dacă nu știe lucrurile astea, dar știe pe ce continent e România.
Cum e mai nasol? Un consilier care nu știe cum funcționează chestii de care se lovește la locul de muncă sau un instalator care nu știe pe ce continent e România?
Sau ar trebui să îi luăm dreptul de vot dl. Ciucu pentru că nu știe cum se scrie cuvântul ”leucoplast”?

Cum e cu votul universal

O altă constantă în povestea asta cu votul universal e faptul că oamenii care vin cu idei crețe de reformare nu știu cum a apărut votul universal. Majoritatea dintre ei au impresia că votul universal a apărut din bunăvoința clasei politice care a decis într-o zi că ar fi frumos să acorde drept de vot tuturor. Pentru că e știut că politicienii sunt niște oameni bine intenționați dispuși să renunțe la putere pentru ca toți săracii, desculții și analfabeții să aibă și ei un cuvânt de spus. E plină istoria omenirii de astfel de întâmplări.
Ei bine, votul universal există pentru că două generații de oameni și-au asumat să meargă la abator. Nu e o exagerare!
Votul universal pentru bărbați a apărut în preajma Primului Război Mondial atunci când a devenit clar în Europa că urmează un război cum nu mai văzuse în istoria omenirii. Iar acel război avea nevoie de soldați… enorm de mulți soldați. Industrializarea făcuse din război un joc al cifrelor în care cine reușea să mobilizeze mai mulți soldați avea un avantaj asupra adversarului.
Cum convingi însă oamenii să meargă la război? Păi, printre altele cu promisiunea că vor avea un cuvânt de spus în viața politică.
Acea generație de tineri care a luat drumul frontului în 1914 – 1918 a primit la schimb, între altele, și dreptul de vot. În Estul Europei, (inclusiv în România) acei tineri care au mers la război erau în mare parte analfabeți. Dacă vă uitați pe statistici veți vedea că doar 39,3% din populația România știa să scrie și să citească în 1912, cu 2 ani înainte de izbucnirea Marelui Război și 4 ani înainte ca România să înceapă luptele.

În România primele alegeri pe baza votului universal (masculin) au avut loc în 1919, după ce votul universal fusese acordat în 1918.
De altfel între 1915 și 1918 majoritatea țărilor europene au introdus votul universal și până în 1921 cam toate țările dezvoltate. Și dacă nu sunteți convinși încă, ei bine aflați că votul universal care să includă și femeile a început să fie introdus în preajma sau imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. De altfel, chiar Woodrow Wilson a prezentat măsura ca fiind absolut necesară în pregătirea pentru război:

“I regard the concurrence of the Senate in the Constitutional amendment proposing the extension of suffrage to women as vitally essential to the successful prosecution of this great war of humanity in which we are engaged… It is my duty to win the war and to ask you to remove every obstacle that stands in the way of winning it. I had assumed that the Senate would concur in the amendment because no disputable principle is involved, but only a question of the method by which the suffrage is to be extended to women… (sursă)

O fi legătura dintre dreptul la vot și războiale mondiale vreun secret? Cică nu, pentru că foarte multe studii de teorie politică fac legătura între războaie și obținerea de drepturi politice:

Extrasul de mai sus face parte din cartea ”The Great Levelers” căreia sper să ajung să îi fac recenzie la un moment dat.
Încă din antichitate exista această legătură între participarea la război și obținerea de drepturi politice. De altfel, Atena a devenit o putere în Grecia antică tocmai datorită nivelului ridicat de participare al populației în viața politică. Iar asta a transformat Atena într-o superputere navală în Mediterana în perioada respectivă.
De ce vă spun lucrurile astea? Pentru că orice persoană care a avut curiozitatea să citească pe subiectul ăsta ar fi aflat că există o legătură directă între război și votul universal.
Altfel spus avem azi drept universal de vot pentru că milioane de oameni au murit în două războaie mondiale. Dacă vorbim de România, o mare parte din cei cărora le datorăm dreptul universal la vot erau analfabeți. Și am o bănuială că în timp ce încercau să se ferească de gloanțe în tranșee puțin le păsa pe ce continent e România.
Așa că un analfabet din țara asta are drept de vot nu pentru că niște oameni luminați i-au dat acest drept acum 100 de ani ci pentru că strămoșii lui și-a vărsat sângele în tranșeele Primului Război Mondial sau pe câmpurile înghețate de la Cotul Donului în al Doilea.

De ce tot apare discuția asta?

Din mai multe motive cred eu. Primul și cel mai important e ignoranța față de teoria politică și istoria ei. Apoi mai e vorba și de felul în care oamenii își caută în mod activ modalități de a arăta că ei sunt vrednici în timp ce alții nu. Vrednicia asta nu poate fi etalată în lipsa ”celorlalți”, a celor care nu merită și care nu fac lucrurile cum trebuie.
E o armă politică dacă vreți, o modalitate de a mobiliza propriul electorat împotriva ”celorlalți”. Propriul electorat e vrednic și ar merita să voteze și de 3-4 ori dacă se poate. Electoratul ”celălalt” nu e vrednic, e plin de leneși, proști, analfabeți, oameni ușor de manipulat. Ei nu ar merita să voteze nici măcar odata, pentru că întotdeauna votează prost.
Odată intrați în logica asta abuzurile încep să pară justificate: ce dacă restrângem dreptul de vot al lui X sau Y, oricum nu merită. E un drum care duce rapid spre locuri întunecate și evocă o perioadă nefastă în istoria României și a umanității în general.
Una peste alta, ori de câte ori apare câte unul care explică doct că proștii și analfabeții nu ar trebui să aibă drept de vot vă rog eu să le amintiți că fix datorită acestor oameni pseudo-intelectuali ca ei au dreptul să voteze.