Șeful la cazan 
Doua stiri aparent fara legatura intre ele:
Prima: Inca un “shooting” cum ii spun americanii, de data aceasta la aeroportul din Fort Lauderdale, Florida. Atacatorul avea arma in bagajul de cala. Stiu la ce te gandesti si raspunsul e ca in SUA poti sa transporti legal arme in bagajul de cala. Individul a scos apoi arma din bagaj si a inceput sa impuste oameni fara nici un fel de explicatie.
A doua: Neil Gaiman, autorul cartii “American Gods” ce urmeaza a fi ecranizata intr-o miniserie a introdus un nou personaj in cartea sa: Zeul armelor, numit Vulcan. Motivatia introducerii personajului este mania americanilor pentru arme si efectul pe care acestea il au asupra societatii lor.
S-a scris mult despre acest subiect si puteti citi niste articole foarte bune pe New York Times, dar ce mi se pare esential e ca americanii inteleg exact ce se intampla, dar totusi prefera sa tina de armele lor.
E o mentalitate tipic de frontieră, marcată prin individualism dus la extrem. Ei știu că renunțând la arme în mod colectiv, ar fi mai în siguranță ca societate, dar în același timp ar fi mai vulnerabili la nivel individual. Altfel spus, americanii preferă să aibă liber la arme, cu riscul ca mulți oameni nevinovați să moară, decât să se simtă ei personal vulnerabili.
Revenind la Gaiman, din cate se pare numele Vulcan i-a fost inspirat de o statuie vazuta intr-un oras din Alabama, in care se afla o topitorie. Orașul avea o poveste sinistră: mai mulți oameni au murit in topitoria respectiva din cauza conditiilor nesigure de lucru. Totusi, conducerea nu a luat nici o masura si oamenii au continuat sa moara pentru simplul motiv ca modificarile necesare ar fi fost mai costisitoare decat banii pe care compania trebuia sa ii plateasca ca urmare a mortii angajatilor. Gaiman a considerat asta un “sacrificiu” modern pe altarul zeului capitalismului.
Pentru cei care nu au citit cartea, recomandarea mea e sa o faceti sau daca nu puteti astepta filmul